„În ultimii şapte ani, Poşta Română a fost «asediată» de cinci directori generali, şi de fiecare dată când aceştia au venit, au fost însoţiţi de directori executivi şi de alte persoane pe care le-au plasat în funcţii de conducere”, ne-a declarat Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR). Acesta a adăugat că, pe lângă toţi aceşti directori, au mai venit şi alţii impuşi politic în sediul central şi în direcţiile regionale. Salariul unei astfel de „pile” reprezintă circa patru salarii ale unui poştaş, care câştigă undeva la 1.250 de lei. La un simplu calcul făcut de reprezentanţii lucrătorilor poştali, iese la iveală că toate „relaţiile” marilor directori căpuşează anual compania cu circa 30 de milioane de lei. În momentul de faţă, în companie sunt 100 de experţi care au salarii de minimum 7.000 de lei, adică mai fac şi ei o gaură de 8,4 milioane de lei în bugetul Poştei. „Nu ştim în ce sunt experţi aceşti oameni. O companie care are 100 de experţi ar trebui să zboare, or, aceşti experţi sunt o făcătură, sunt foşti şefi care, pentru a-şi păstra salariile mari, li s-a dat această titulatură”, a mai spus şeful SLPR.
Totul pe spinarea poştaşilor
„Majoritatea salariaţilor din Poştă au un salariu net de 1.400-1.500 de lei. Vrem o mărire brută a salariului cu maximum 200 de lei şi posibilitatea ca angajaţii să îşi poată lua concediul. În prezent, sunt 3.800 de agenţi poştali care nu îşi pot lua concediu de odihnă din cauză că Legea Pensiilor şi Codul Muncii nu permit angajarea cu contract pe perioadă determinată pentru înlocuirea agenţilor poştali”, a mai spus reprezentantul lucrătorilor poştali. În afară de aceştia, angajaţii au peste 200.000 de zile de concediu neluate (adică aproape 550 de ani) şi, din cauză că sunt extenuaţi, numai anul trecut, angajaţii Poştei şi-au luat peste 120.000 de zile (330 de ani) de concediu medical. „Acest lucru arată starea precară şi condiţiile de muncă în care lucrează, precum şi efortul formidabil pe care-l depun mai ales factorii şi agenţii poştali”, a mai spus Brătianu. Poşta are, la momentul de faţă, 26.600 de angajaţi. „Cel mai mic salariu din Poştă este de 1.100 de lei, iar un oficiant poate ajunge, după 30 de ani, la un salariu brut de 2.202 lei. Ţineţi cont că nu mai există sporuri”, a declarat Cristian Iancu, secretar general adjunct SLPR. Prin comparaţie, oficialul consideră că noul director general al Poştei nu îşi merită salariul, pentru că „de doi ani, de când are funcţia, nu a făcut nimic”.
Prea mare pentru a cădea
Poşta Română a pierdut în ultimii 25 de ani, pe segmentul de „poştă rapidă”, de la 100% cotă de piaţă, a ajuns la doar 4%, iar la mesagerie/coletărie mai are doar 6%. După '90 era singurul operator, iar acum, chiar dacă are cea mai mare reţea de subunităţi (4.800), tot nu poate face faţă concurenţei. „Mentalitatea de monopol a celor care au condus compania atunci când au apărut primii concurenţi a făcut ca Poşta să decadă. Aşa s-a văzut depăşită de operatori care au început cu trotinete, biciclete sau două-trei maşini”, a mai spus Matei Brătianu. „Profitul la Poştă nu este făcut din creşterea veniturilor, ci din reducerea cheltuielilor cu munca vie. Între 2009 şi 2016, au dispărut din Poşta Română 10.000 de posturi. 4.600 prin disponibilizări şi 5.400 prin blocarea posturilor care au fost vacantate din diferite motive”, a mai spus preşedintele SLPR.
"Compania mai are de parcurs multe etape înainte de a-şi atinge potenţialul real. Există în acest moment câteva iniţiative aflate în curs de implementare sau în etapa de planificare, care, pe termen mediu, ar trebui să compenseze scăderea veniturilor din liniile de business tradiţionale, iar pe termen lung ar trebui să conducă la reluarea creşterii veniturilor şi la îmbunătăţirea în continuare a profitabilităţii”, ne-a declarat Greg Konieczny, managerul de fond al Fondului Proprietatea. Potrivit lui, eforturile recente ale echipei de management au condus, de asemenea, la îmbunătăţirea credibilităţii şi predictibilităţii necesare pentru atragerea de finanţare pentru investiţii în vederea creşterii calităţii şi gamei de servicii oferite. „O astfel de sursă potenţială de finanţare ar fi listarea companiei prin derularea unei oferte publice iniţiale, care, pe lângă atragerea de capital, ar contribui la creşterea gradului de transparenţă şi la implementarea standardelor de guvernanţă corporativă”, a mai spus Konieczny.
„La fiecare director general nou au fost aduşi aproape 200 de oameni de care Poşta nu a avut niciodată nevoie. În aceşti şapte ani, a apărut «o tumoare» de vreo 500 de oameni care nu fac nimic, dar care iau salarii foarte mari”
Matei Brătianu, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România
1.200 de salariaţi de la Poştă lucrează cu normă de şase ore şi alţi 400 de oameni au program de patru ore.
Între 2013 şi 2016, numărul de colete a scăzut cu 7%, iar numărul expedierilor de corespondenţă, de la 27,5 milioane, în 2013, la 19 milioane, în 2016.