România mai are și altă particularitate, respectiv rolul de „asistent social” neremunerat pe care îl are poștașul, în multe localități unde acesta e singura ființă umană care le calcă pragul bătrânilor singuri, măcar o dată pe lună. Dar Poșta Română a revenit cu explicații, comunicând că de fapt directorul Valentin Ștefan nu a vrut să spună ceea ce a spus în cadrul European Digital Commerce Summit 2024, iar procesul e de modernizare, nu de închidere. Cu toate acestea, conducerea companiei statului a ignorat total, în ultimii ani, cele câteva idei pe care le-a lansat Blocul Național Sindical, pentru salvarea Poștei și transformarea ei într-o companie profitabilă pe termen lung.
Poșta Română a transmis un comunicat de presă, după declarațiile directorului general Valentin Ștefan, care a scăpat în spațiul public informația că oficiile poștale urmează să fie închise, în următorii ani, pentru că sunt ineficiente. În comunicarea oficială care a venit ca intenție de a calma spiritele, după panica produsă de manager, Poșta recunoaște că multe dintre oficiile poștale sunt neprofitabile, dar nuanțează, spunând că închiderea oficiilor nu reprezintă o prioritate - adică vor fi închise, dar mai târziu și nu toate.
Calculele - făcute doar pe hârtie și fără a se ține cont de situația din teren - arată că pentru 1.000 de ghişee poştale rurale, venitul mediu lunar este de aproximativ 1.700 de lei, la o cheltuială de aproximativ 8.000 lei pe lună - adică neprofitabil. Dincolo de cifre, situația este tragică, iar managerii companiei statului nu pot da copy/paste după vreo strategie care să fi rezolvat o situație similară în altă țară, pentru că România are o problemă aparte.
Fără copy/paste nu prea au existat până acum strategii sau proiecte de lege în România, deci va fi aproape imposibil să se găsească soluții. Totuși, problema României este foarte gravă, pentru că exact acolo unde oficiile poștale sunt mai ineficiente este mai multă nevoie de ele.
Cum ajunge nea Vasile din deal la alt oficiu poștal?
Iată un exemplu concret: dacă nea Vasile din satul Dealu Frumos merge în baston și are 83 de ani, el primește acum pensia acasă, de la poștaș. Și facturile - pe care bătrânul nu le poate primi online, neavând smartphone.
Același poștaș e și singurul om care mai intră la nea Vasile în casă, o dată pe lună. Ca nea Vasile sunt mii de români, în mediul rural - izolați, singuri și neputincioși, care nu pot parcurge distanțe de peste 10 km nici pentru a merge la un oficiu poștal din altă localitate, nici la un bancomat din alt sat.
Nea Vasile nu se va putea deplasa la bancomatul din satul vecin, circa 15 kilometri, pentru a-și scoate banii de pensie de pe card, dacă poștașul nu-i va mai aduce pensia. Iar dacă nea Vasile moare singur în casă, nu-l va mai descoperi nici poștașul.
Pentru miile de români care sunt în aceeași situație ca nea Vasile, poștașii din localitățile lor reprezintă acum singurul sprijin, iar închiderea oficiilor poștale din aceste sate ar însemna o adevărată nenorocire.
Pe de altă parte, doar jumătate din totalul localităților din mediul rural au un bancomat, iar băncile nici măcar nu alimentează aparatele cu suficienți bani, pentru a asigura sumele pe care locuitorii ar dori să le ridice.
Explicații vagi și fără soluții concrete
Poșta Română încearcă să explice că nu e nicio problemă dacă se închid oficiile acestea poștale ineficiente, pentru că s-ar deschide altele, așa cum s-a mai întâmplat deja, după 1990. „Închiderea şi deschiderea de subunităţi poştale este un proces continuu, început în urmă cu 34 ani. Anual, aproximativ 500 subunităţi poştale sunt închise, în timp ce multe altele se deschid”, se arată în comunicatul de presă al Poștei Române, transmis după declarațiile managerului. Poşta Română mai precizează că se află într-un proces amplu şi continuu de transformare care urmăreşte adaptarea la nevoile actuale ale clienţilor, eficientizarea operaţională şi alinierea la tendinţele internaţionale din sectorul serviciilor poştale.
Din comunicat înțelegem că se dorește adaptarea unui model din altă parte a lumii - adică exact ce nu ar trebui să se întâmple, fiind o situație cu totul diferită de cea din alte țări (mai ales dacă ne comparăm cu vestul Europei).
Soluțiile concrete, propuse de BNS
Pornind de la problemele și nevoile reale ale României, doar Blocul Național Sindical (BNS) a venit cu un proiect care ar fi putut eficientiza acele 1.000 de oficii poștale neprofitabile de la sate, însă nimeni nu l-a luat în considerare, la conducerea companiei.
Problemele actuale sunt, de fapt, vechi de 30 de ani. Poșta nu înseamnă doar serviciu de curierat în România. Factorul poștal înseamnă foarte mult pentru comunitățile rurale din România, iar eliminarea lor și a acestor servicii ar produce un dezechilibru foarte grav în societatea românească. Până acum nu a existat niciun plan real de reformă, în sens pozitiv, din partea niciunui director al Poștei Române și nici a partidelor politice care au numit conducerea instituției în ultimele trei decenii.
Campaniile de PR negativ care au atacat fără întrerupere Poșta Română, în ultimii 30 de ani, s-au bazat pe comparații între serviciile de curierat ale Poștei și cele private, care sunt mult mai performante. Poșta Română nici măcar nu a-ncercat să modernizeze aceste servicii, lăsând, de fapt, acest segment de piață exclusiv pentru firmele private.
„Poșta Română are un serviciu de curierat rudimentar. Am propus să se facă niște huburi logistice în care să vină colete, pachete, corespondență, la nivel regional. Astfel ar intra în această competiție din piață și Poșta Română, pentru servicii de curierat. Se poate face o evaluare, la nivel de companie, să se stabilească unde ar vrea să aibă aceste centre logistice și câte ar trebui să fie, pentru a asigura transportul cât mai sigur. Se pot amenaja cu ajutorul unui fond de investiții. Ei identifică terenurile, ei fac investiția și livrează totul la cheie. Se pot cumpăra sau se pot închiria, dar ar avea centrele de logistică cel mult într-un an. Până acum nu a vrut nimeni să facă acest lucru”, explica, în 2022, pentru Jurnalul, Dumitru Costin, președintele BNS, din care face parte și sindicatul lucrătorilor din Poșta Română.
Ignorați timp de 15 ani
Toate propunerile venite de la sindicate au fost ignorate aproape 15 ani. BNS a avut multe inițiative și a propus proiecte guvernelor, dar toate partidele politice au preferat să numească directori interimari care doar să execute ordine și să nu facă o reformă reală a Poștei Române.
Printre ideile pe care BNS le-a trimis către conducerea Poștei Române și către guvernele din ultimii 15 ani se numără programe de training pentru lucrătorii companiei, astfel încât aceștia să poată face și servicii sociale, în comunitățile izolate și depopulate, dar și servicii în colaborare cu sistemul bancar sau cu ANAF, pentru colectarea taxelor, astfel încât oamenii să nu meargă zeci sau chiar sute de kilometri până la un ghișeu și să stea la cozi pentru a plăti taxe.
Digitalizarea nu este o soluție viabilă pentru grupurile defavorizate din zonele rurale ale României, iar o astfel de soluție pliată pe problemele locale ar fi rezolvat multe probleme. Poșta Română are peste 20.000 de angajați care ar putea fi orientați către noi servicii, mai ales în mediul rural.
Asistența socială ar fi o soluție
Dumitru Costin a mai încercat să acceseze fonduri prin PNRR pentru a forma profesional angajați ai Poștei Române, ca apoi să poată lucra în serviciile sociale și financiar-bancare, în mediul rural, însă a constatat că prin PNRR se pot forma cu bani europeni doar membri ai ONG-urilor.
„Putem duce un pachet de servicii financiar-bancare către fiecare gospodărie din mediul rural, în colaborare cu CEC Bank, sub sloganul: Nu merge clientul la bancă, vine banca la client. Se poate veni cu tehnologii de ultimă generație, inclusiv POS portabil pentru plăți și un terminal care să-i permită să facă absolut orice”, a mai explicat Dumitru Costin. În loc de a pune în practică astfel de idei de reformare a Poștei, s-a ajuns la punerea la dispoziție a spațiilor și a rețelei poștale pentru a susține business-urile altor companii, iar astfel s-a ajuns la transformarea oficiilor poștale în magazine ale unor branduri internaționale - ceea ce se dorește în continuare, conform comunicatului oficial al companiei.
Totul duce către desființarea companiei
De foarte mulți ani, poștașii din mediul rural lucrează în condiții deplorabile. Cele mai multe oficii poștale din zonele rurale sunt în clădiri vechi de peste 70 de ani, iarna se încălzesc cu lemne și uneori au WC-ul în curte. În alte situații au fost construite clădiri noi care nici măcar nu au fost folosite, au fost scoase la vânzare, dar acum unele sunt în paragină, după ce nu le-a cumpărat nimeni, Poșta desfășurându-și activitatea tot în clădirile vechi.
Sindicaliștii se plâng de faptul că totul a fost lăsat la voia întâmplării, în așteptarea desființării Poștei Române, care s-ar dori de peste 30 de ani. Poștașul este, însă, în România mai mult decât un simplu bugetar care duce scrisori. România este într-o situație deosebită, cu foarte mulți bătrâni singuri, la care nu pot ajunge nici asistenții sociali, iar de multe ori, factorii poștali sunt cei care rezolvă aceste probleme din comunitate, chiar dacă nu au asemenea atribuții. Tocmai de aceea, propunerile venite din partea BNS au pornit de la situația reală a oficiilor poștale din țară și de la nevoile reale ale comunităților.
În timp ce angajații Poștei Române lucrează în condiții foarte proaste în mediul rural și au salarii de mizerie, compania ne asigură că unul dintre obiectivele principale ale conducerii „este acela de a asigura un management performant şi de a creşte constant veniturile companiei prin decizii economice potrivite, care să nu afecteze în mod negativ beneficiarii direcţi, ci, dimpotrivă, să genereze resurse suplimentare care să fie reinvestite în modernizarea, transformarea şi adaptarea companiei la una a viitorului, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani” - se mai arată în comunicatul de presă.
Clădirile sunt vizate de magazine
Compania se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (93,52% din pachetul de acţiuni), iar Fondul Proprietatea deţine 6,48% din acţiuni. Ceea ce a anunțat directorul general (din greșeală) este cât se poate de real: Poșta Română va închide treptat toate oficiile poștale pe care le deține, iar spațiile vor fi transformate în locații de închiriat, confirmarea fiind chiar faptul că se întâmplă deja acest lucru, de mai mulți ani, iar oficiile poștale au fost transformate în magazine, în unele localități. Aceasta pare a fi singura idee de „eficientizare” pe care o are conducerea Poștei Române.
„Unele oficii poştale sunt neprofitabile” - spune același comunicat - astfel, reţeaua de last-mile delivery reprezentată de poştaşi, curieri şi agenţi poştali este într-un proces de consolidare şi modernizare, având în prezent un număr de peste 11.000 persoane. „În declaraţiile sale, Directorul General a ţinut să sublinieze faptul că unele oficii poştale sunt neprofitabile şi că toate companiile de poştă din Europa au adoptat o politică de reducere a prezenţei teritoriale prin oficii poştale. Poşta Română se înscrie în acest trend de modernizare a companiilor de poştă prin transformarea prezenţei poştale din România dintr-o prezenţă mixtă de subunităţi proprii, închiriate sau în regim de semi-franciză, într-o prezenţă PUDO (pick-up drop-off points) în sistem propriu sau în regim de franciză. Totodată, Directorul General a declarat că reducerea prezenţei prin subunităţi poştale se face treptat, prin ieşirea naturală a salariaţilor din sistem, şi nu într-un mod abrupt, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria în anul 2023 şi 2024, când au fost închise peste 300 oficii, respectiv 100 oficii poştale”, se mai arată în comunicat - adică nu se ia nicidecum în calcul propunerea sindicatelor, care ar rezolva mai multe probleme din realitatea românească, eficientizând și activitatea acelor oficii poștale din mediul rural, ci se caută exemple prin Ungaria sau alte state care au o cu totul altă situație, doar pentru că nu se poate rezolva nimic fără metoda copy/paste.