Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a făcut, ieri, o incursiune la Parlamentul României, încercând să-i răzgândească pe liderii partidelor politice, în sensul ca aceștia să acorde un vot favorabil prelungirii stării de alertă, la nivel național, începând cu data de 15 iunie. Discuțiile au avut loc în biroul președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în prezența liderului USR, Dan Barna, dar și a fostului premier Victor Ponta. Arafat nu a reușit să convingă, poziția PSD, care are cel mai important număr de parlamentari, fiind aceea că starea de alertă nu se impune a fi prelungită la nivel național.
Variantele aruncate pe masa discuțiilor au fost o săptămână de stare de alertă, deschiderea spitalelor pentru bolnavii cronici și renunțarea la achizițiile directe făcute de Guvernul PNL. Deși Raed Arafat susține că se caută soluții alternative, în lipsa unui vot din partea Parlamentului, pentru menținerea restricțiilor, orice restrângere a exercițiului unor drepturi și libertăți, după 15 iunie, încalcă prevederile constituționale.
Semnalele clare trase de liderii PSD, Pro România, ALDE și USR, referitoare la un vot negativ pentru prelungirea stării de alertă cerută de PNL și de președintele Klaus Iohannis, l-au determinat pe secretarul de stat Raed Arafat să ceară o sesiune de negocieri cu liderii Parlamentului. Anterior, Arafat dădea, la rândul său, de înțeles, că, dacă va fi respinsă prelungirea stării de alertă, „vor fi încercate alte soluții”.
„Vom încerca să vedem legislația actuală ce ne permite să facem. Pe legislația situației de urgență există modalități și mijloace care ne-ar permite să acționăm, dar nu neapărat la nivelul la care am făcut-o până acum. Va fi mult mai greu să luăm unele decizii, să le implementăm. Mai degrabă trebuie stabilit ce se va întâmpla cu purtatul măștii, cu regulile luate de distanțare socială. Astea nu sunt prevăzute nicăieri”, preciza, zilele trecute, Raed Arafat.
Discuțiile din biroul lui Marcel Ciolacu nu au avut însă rezultatul scontat de Guvern. Surse politice afirmă că PSD ar intenționa să elaboreze un alt proiect de lege, prin care să se decidă asupra stării de alertă, ca alternativă la Hotărârea de Guvern ce ar trebui să fie emisă în temeiul Legii nr. 55/2020, care, aproape sigur, nu va avea susținerea Parlamentului. Concret, social-democrații susțin că, în cel mai bun caz, starea de alertă să fie prelungită numai punctual, în zonele de risc din România, acolo unde există încă risc epidemiologic crescut. O stare de alertă la nivel național ar putea fi prelungită, ca ipoteză de lucru, maximum șapte zile după data de 15 iunie, asta pentru a se pregăti noul pachet legislativ. Raed Arafat și liderul USR, Dan Barna, ar vrea ca acest termen să fie însă de 15 zile. În timp ce PNL și Klaus Iohannis doresc prelungirea stării de alertă cu 30 de zile.
Actul normativ urmează să fie definitivat astăzi
Marcel Ciolacu i-ar fi atras atenția lui Raed Arafat că trebuie redeschise toate spitalele non-COVID, pentru ca bolnavii cronici să beneficieze de asistență medicală și să aibă acces la tratamentele de specialitate. Pe de altă parte, secretarul de stat din Ministerul de Interne a subliniat necesitatea menținerii obligativității pentru persoanele care vin în România din zone de risc a izolării la domiciliu timp de 14 zile. Liderul PSD a atras atenția că această măsură are justificare numai dacă, la finalul acestei perioade de izolare, persoanele în cauză ar urma să fie testate, lucru care, până acum, nu s-a făcut.
Mai departe, Raed Arafat ar dori ca Parlamentul să fie conștient de faptul că purtarea măștii de protecție în spațiile publice închise și regulile de distanțare socială trebuie menținute în continuare. PSD a atras, la rândul său, atenția, că trebuie oprite imediat achizițiile publice directe făcute de Guvernul Orban, sub paravanul stării de alertă.
Ministerul Sănătății urmează ca, în cursul zilei de astăzi, să definitiveze proiectul de HG, privind prelungirea stării de alertă.
Orice variantă „B” încalcă prevederile constituționale
Juriștii consultați de „Jurnalul”, după ce, în spațiul public, au apărut controverse legate de prelungirea sau nu a stării de urgență, în vederea menținerii unor restricții, după data de 15 iunie, arată că, în acest moment, lucrurile sunt într-un impas.
Astfel, pentru prelungirea stării de alertă la nivel național, conform prevederilor Legii nr. 55/2020, Hotărârea de Guvern prin care se declară această măsură trebuie supusă aprobării celor două Camere ale Parlamentului. Un vot negativ înseamnă respingerea măsurii, cu efect imediat. Dacă însă în Hotărârea de Guvern se intenționează prelungirea stării de alertă pentru mai puțin de jumătate din unitățile administrativ teritoriale, nu mai este nevoie de aprobarea Parlamentului. Acest detaliu din lege, care vizează supunerea unei HG aprobării forului legislativ, face obiectul unei sesizări de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, speța urmând a fi luată în discuție de Curtea Constituțională. Asta, deoarece, se arată în sesizare, hotărârile de guvern nu fac parte din actele amendabile de către Parlament. Însă o eventuală admitere a acestei excepții de neconstituționalitate ar conduce la desființarea, în integralitatea ei, a legii cu pricina, deoarece actul normativ în cauză conține mult mai multe inadvertențe și nereguli.
Guvernul are însă la îndemână un alt instrument juridic prin care poate prelungi starea de alertă după data de 15 iunie. Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2004, privind Sistemul Național Unic al Situațiilor de Urgență, modificată și actualizată, recent, printr-un alt OUG, de către Cabinetul Orban. Însă, conform Curții Constituționale, prevederile acestui act normativ nu pot impune restrângeri cu privire la exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale.
Evident, mai există un singur instrument prin care pot fi menținute restricțiile după data de 15 iunie. Anume, decretarea, din nou, a stării de urgență de către președintele României. Însă acest lucru trebuie să aibă o justificare clară și, evident, urmează a fi supusă aprobării Parlamentului. Lucru improbabil să se întâmple.
Marcel Ciolacu: PSD nu votează starea de alertă la nivel național
Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a precizat, ieri după-amiază, că, în urma discuțiilor de la Parlament privind instituirea stării de alertă, social-democrații nu vor stare de alertă pe întreg teritoriul țării, ci doar acolo unde sunt focare COVID 19. Liderul PSD mai spune că purtarea măștii și distanțarea fizică sunt măsuri corecte. „Noi am vrut părerea unor specialiști. Nu considerăm că este nevoie de o stare de alertă pe întregul teritoriu al țării, cu excepția purtării măștii în spațiile închise, distanțarea de doi metri, care sunt măsuri corecte. Starea de alertă să fie în zonele de focar”.
Marcel Ciolacu a adăugat că, în opinia PSD, instituirea stării de alertă în aceeași formă ca acum o lună reprezintă un „paravan pentru clientela PNL să ia bani publici”. „Dacă forma stării de alertă e cea de acum o lună, PSD nu o să voteze”, a conchis liderul social-democrat. PSD deține, în acest moment, prin grupurile parlamentare, 70 de senatori și 138 de deputați, deci 208 parlamentari.
Pro România nu susține continuarea restricțiilor
Președintele Pro România, Victor Ponta, a precizat, ieri, după discuțiile cu Raed Arafat, că formațiunea pe care o conduce a rămas fermă pe poziția exprimată deja, anume aceea de a nu vota pentru încuviințarea prelungirii stării de alertă. Pro România nu a votat, de altfel, nici pentru instituirea, la data de 15 mai, a măsurii stării de alertă, așa cum nu a votat nici pentru prelungirea stării de urgență, în data de 15 aprilie. Formațiunea lui Victor Ponta are 24 de parlamentari.
ALDE – vot împotrivă și sesizarea CNCD
Parlamentarii ALDE vor vota împotriva prelungirii stării de alertă, iar Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că urmează să sesiseze Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării dacă decizia anunțată de președintele Klaus Iohannis privind redeschiderea creșelor și grădinițelor private, după 15 iunie, se va concretiza într-o decizie a Guvernului PNL. „Considerăm că măsura anunțată de Klaus Iohannis este o discriminare gravă a copiilor și a dreptului lor la îngrijire și educație, în funcție de veniturile părinților. Accesul la îngrijire și educație pentru copii în cadrul creșelor și grădinițelor de stat este gratuit, spre deosebire de sistemul privat, astfel că păstrarea grădinițelor și creșelor de stat închise după 15 iunie îi va obligape părinții care au venituri mici să caute alte soluții, poate mai puțin sigure, pentru supravegherea copiilor în timpul în care se află la serviciu sau, în anumite cazuri, părinții vor fi obligați să aleagă între a-și îngriji copiii sau a avea un loc de muncă”, se arată într-un comunicat de presă al liberalilor și democraților.
Dan Barna: Unde nu sunt cazuri deloc, nu trebuie blocată economia
„Am menţionat clar poziţia USR. Acolo unde nu mai sunt cazuri deloc - sunt zone mari din ţară, zece judeţe - nu mai este nicio justificare pentru a păstra blocată activitatea economică. I-am propus domnului Arafat varianta prin care starea de alertă să fie menţinută doar acolo unde cifrele şi datele o solicită. Domnul Arafat ne-a promis că, în momentul în care va veni dinspre Guvern, această solicitare va veni însoţită de o justificare şi de argumente foarte concrete. Spune că astăzi şi mâine (ieri și azi – n.red.) se lucrează la Ministerul Sănătăţii pentru a fundamenta această solicitare. Şi a mai fost o propunere a mea, ca această perioadă să fie doar de 15 zile şi nu de 30, cum este inițial discutată”, a declarat liderul USR, Dan Barna. Uniunea Salvați România numără 13 senatori și 37 de deputați, respectiv un total de 40 de parlamentari.
Orban a preluat ștafeta de la Iohannis și se roagă de Parlament
Premierul Ludovic Orban a declarat, ieri, la Brăila, că îi roagă pe parlamentari să decidă asupra prelungirii stării de alertă în funcţie de analize obiective şi nu de interese politice de moment, subliniind faptul că această temă nu trebuie tratată politic.
„Nu este o temă care ar trebui politizată. Eu m-am ferit să o politizez şi îi rog pe cei din Parlament să decidă în funcţie de criterii şi analize obiective, nu în funcţie de interese politice sau electorale de moment. Mai au timp să se gândească. Eu îi sfătuiesc să nu trateze politic problema, ci să o trateze din perspectiva nevoii de a asigura sănătatea publică, de a apăra viaţa şi sănătatea cetăţenilor români. Nu există o altă abordare pentru noi. Nu este moftul nostru politic prelungirea stării de alertă. Din punct de vedere politic, pot să vă spun că nu este un avantaj. Pe de altă parte, suntem oameni raţionali, suntem oameni care ţinem cont de interesul public şi, pentru a asigura sănătatea şi viaţa românilor, este fundamentală menţinerea stării de alertă. Vom apela la toate pârghiile constituţionale şi legale pe care le avem, pentru a păzi sănătatea românilor, indiferent ce vor face unele partide din Parlament”, a declarat premierul.
PNL numără, în acest moment, 31 de senatori și 82 de deputați, adică 113 parlamentari.