Mierea autohtonă lipseşte de pe rafturile hipermarketurilor, din cauza importurilor de miere la preţuri de dumping şi a comisioanelor ridicate impuse apicultorilor români, iar o majorare a preţului de vânzare nu reprezintă o alternativă, întrucât nu poate fi susţinută de consumul intern.
"Avem probleme cu vânzarea mierii în hipermarketuri. Sunt nişte costuri extraordinare pe care noi, ca asociaţie profesională, nu ni le permitem. Ştiţi foarte bine politica lor, cu tot felul de comisioane. Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) nu este pregătită să meargă la raft cu bani negri. Noi lucrăm doar cu acte, iar să creştem artificial nişte preţuri... De exemplu, dacă noi vindem mierea cu 8-10 lei, ni se cere să o avem la raft cu 13 lei, ca 30% să rămână acolo, dar există şi miere cupajată, la 7 lei. Noi nu vrem să mai creştem preţurile, pentru că şi aşa mierea nu se consumă. E dificil cu hipermarketurile, deşi am avut discuţii şi suntem interesaţi să vindem mierea pe rafturile lor. Retailerii nu vor un produs mai scump, chiar dacă este bun şi de calitate", a afirmat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.
În acest context, cea mai mare parte a producţiei autohtone de miere se duce către export, Germania fiind principalul partener al ACA de aproape jumătate de secol. Din păcate, şi în această zonă, mierea provenită din Ucraina, China sau America de Sud, cu preţuri extrem de mici, afectează exporturile apicultorilor români.
"Noi avem nişte parteneri în Germania cu care lucrăm de peste 40 de ani. Sunt firme mari, serioase. Nu au apărut în ultima perioadă alţi importatori mari, ci doar unii mai mici, care vor să cumpere 2 - 4 - 5 tone de miere şi este foarte dificil să asigurăm un transport rentabil pentru astfel de cantităţi. Noi avem partenerii noştri cu care lucrăm foarte bine şi care ne dau în avans fonduri, astfel încât să putem să putem face exportul, dar problema este legată de preţ. Atâta timp cât există această concurenţă care vinde kilogramul de miere cu 8 lei, chiar cu 5,6 lei din Ucraina sau 1,3 - 1,5 dolari din China, aici este problema. Importatorii cumpără de la noi, o cupajează, ne solicită nişte condiţii de calitate extraordinare încât să poată să o amestece cu cealaltă miere, care nu este chiar conformă. Sigur, ne dau în condiţiile acestea un preţ mai bunicel cu câţiva cenţi, dar asta nu acoperă chetuielile apicultorilor români", a spus Fetea.
Şeful ACA afirmă că mierea românească dată la export este supusă unor analize extrem de complexe, care nu se mai fac la niciun alt produs alimentar pe piaţa europeană.
"Mierea românească este un produs cu buletin de analiză, facem şapte cearceafuri de analize când mergem la export, analize care se fac în Germania, iar acestea costă. Facem analize inclusiv pe organisme modificate genetic, nu mai vorbim de reziduuri şi celelalte... Sunt nişte analize foarte complexe, care nu cred că se mai fac la niciun alt produs alimentar pe piaţa europeană ca la miere. Tirul nu iese la export fără să vină ultima analiză din Germania. De 25 de ani, noi nu am avut probleme de calitate cu mierea românească", a explicat Fetea.
În ceea ce priveşte exportul de miere în China, o piaţă cu potenţial şi care s-a arătat interesată de produsul românesc, preşedintele ACA susţine că nu prea există acorduri de export cu această ţară, iar solicitările venite din sunt infime.
"Sunt solicitări mărunte, infime. De exemplu, am avut o solicitare să dăm 10 tone într-un an, pentru că au deschis nişte magazine mai selecte şi noi aveam pe etichetă 'Medaliat cu aur la Montpelier'. Aveau nevoie de o reclamă, dar exportul serios cu China nu s-a concretizat niciodată. Nu există acele acorduri. Am văzut într-un depozit în Beijing 3.000 de tone de miere, iar această cantitate ajungea în port în Hamburg. China produce circa 200.000 - 300.000 de tone, nici ei nu mai ştiu cât, iar Germania este cel mai mare producător, cel mai mare consumator, cel mai mare exportator, cel mai mare importator. Germania îşi permite, are bani şi face bani", a subliniat reprezentantul apicultorilor.
Potrivit datelor furnizate de reprezentantul Ministerului Agriculturii, consilierul Tănase Voicu, România a importat anul trecut 3.275 de tone de miere, dar a exportat de peste trei ori mai mult, respectiv 11.326 tone de miere. Principalele ţări unde a ajuns mierea românească sunt Germania, Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, Belgia, Japonia, Israel şi China.
În perioada ianuarie - noiembrie 2018, în Germania au plecat 2.845,44 tone de miere românească, în valoare de 10,063 milioane de euro.
Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550-600 de grame pe locuitor într-un an, dar şi în aceste condiţii România se află la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.
România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au ajuns la 1,4 milioane de familii de albine. La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.
Vineri, şi-a deschis porţile Târgul Naţional al Mierii, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură, evenimentul fiind la cea de-a douăzecea ediţie. Bucureştenii se mai pot "îndulci" cu miere şi produse apicole şi în cursul zilei de duminică.
AGERPRES