Preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mesaj public este bazat exclusiv pe un discurs „anti-penali” şi care apreciază în mod pozitiv activitatea DNA şi cea desfăşurată, până de curând, de Laura Codruţa Kovesi la conducerea acestei instituţii, încasează chirie de la un fost asociat al unui penal.
La începutul anului trecut, compania unui apropiat al şefului statului, de etnie germană, pe nume Werner Rudolf Keul, şi-a mutat sediul social într-una dintre casele deţinute de familia Iohannis la Sibiu. În declaraţia de avere, Iohannis susţine că imobilul cu pricina este un apartament, în realitate, însă, fiind o vilă. Firma care şi-a mutat sediul aici a fost asociată, în trecut, cu societatea Atlassib, patronată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, condamnat în două dosare penale instrumentate de DNA. Unul pe vremea lui Daniel Morar, iar al doilea chiar în timpul mandatului lui Kovesi. În primul dosar, procurorii au ataşat convorbiri telefonice din care reiese o intervenţie pe lângă tatăl Laurei Kovesi, procuror general la acea dată, în sensul promovării de către aceasta din urmă a unui recurs în interesul legii chiar în folosul companiei Altassib. Werner Rudlf Keul, chiriaşul lui Klaus Iohannis, a participat împreună cu preşedintele la inaugurarea clubului de golf privat de la Alba Iulia.
Conform celei mai recente declaraţii de avere depuse de Klaus Werner Iohannis, în calitate de preşedinte al României, reiese că, în luna iunie a acestui an, împreună cu soţia sa, Carmen, şeful statului deţinea în proprietate cinci imobile, la Sibiu. Două apartamente: unul de 80,60 mp, achiziţionat în anul 1997, al doilea în suprafaţă de 253 mp, achiziţionat în anul 2001, precum şi trei case de locuit. Prima în suprafaţă de 377 mp, cumpărată în 1992, iar ultimele două, achiziţionate în anul 2007, în suprafaţă de 76 mp, respectiv 64 mp.
Apartamentul de 253 mp este situat în Sibiu, în strada Someşului nr. 13 şi, aşa cum se poate observa în fotografia alăturată, este de fapt o vilă. Din aceeaşi declaraţie de avere aflăm că preşedintele Klaus Iohannis a încasat din închirierea imobilelor, în perioada iunie 2017 - iunie 2018, suma de 29,529 de lei. O sumă identică a fost încasată, pentru închirierea aceloraşi imobile, de către Carmen Iohannis, rezultând un profit net per familie de 59.058 de lei. Preşedintele nu a stipulat în mod exact care dintre imobilele pe care le deţine în proprietate au generat aceste sume. Însă o informaţie furnizată chiar de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ORC) este de natură să facă lumină în acest sens.
În afaceri imobiliare cu un personaj controversat
Astfel, aflăm de la Registrul Comerţului că, în data de 13 ianuarie 2017, deci cu cinci luni înainte ca Iohannis să-şi înnoiască declaraţia de avere pe anul precedent, compania sibiană SC WK Group SRL şi-a mutat sediul social în imobilul deţinut de soţii Iohannis, amplasat în strada Someşului nr. 13, în apartamentul nr. 2. La Registrul Comerţului a fost prezentat, în acest sens, şi extrasul de Carte Funciară nr. 118530-C1-U2 din data de 11 ianuarie 2017.
SC WK Group SRL, locatarul imobilului cu pricina, este o societate comercială din Sibiu care declară anual la organele fiscale o cifră de afaceri de zece milioane de lei. Societatea a fost preluată, prin anii 2000, de cetăţeanul german Keul Werner Rudolf, actualul vicepreşedinte al Fotbal Club Sibiu. Keul, despre care presa locală a scris ani la rând că este un apropiat al lui Klaus Iohannis şi al primăriei conduse, până în anul 2014, de către actualul preşedinte, este unicul asociat şi administrator al SC WK Group SRL. Werner Keul este una şi aceeaşi persoană care a plătit fostului primar al Sibiului, Klaus Iohannis, suma de 40.000 de euro pentru un teren agricol de 5.000 mp, tranzacţie prin care Iohannis şi-a dublat averea în bani, estimată la 30.000 de euro, la jumătatea anului 2004.
O altă informaţie furnizată de acelaşi Oficiu Naţional al Registrului Comerţului dezvăluie faptul că, în 19 iunie 2007, compania WK Group SRL Sibiu se asociază în societatea SC Invest SRL Sibiu cu una dintre firmele controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea. Este vorba despre SC Păltiniş Leasing SRL. Ulterior, potrivit Registrului Comerţului, Carabulea a intrat în SC Invest SRL alături de compania lui Werner Rudolf Keul, prin intermediul celebrei SC Atlassib SRL.
Firma în cauză a avut ca şi obiect de activitate închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate şi a funcţionat doar doi ani, până la data de 27 mai 2009, când Altassib SRL şi WK Group SRL, prin decizia administratorilor Ilie Carabulea şi Werner Rudolf Keul, au suspendat activitatea. Suspendarea ar fi trebuit să opereze până în 25 mai 2012. Cu o săptămână înainte de expirarea acestui termen, însă, la 18 mai 2012, acţionarii au hotărât dizolvarea, lichidarea şi radierea SC Invest SRL.
Dosar penal, familia lui Kovesi şi recursul în interesul legii
În timpul când Direcţia Naţională Anticorupţie era condusă de actualul judecător al Curţii Constituţionale Daniel Morar, Ilie Carabulea, partener de afaceri la vremea respectivă cu asociatul unic al firmei care şi-a deschis, anul acesta, sediul social într-una dintre casele lui Klaus Iohannis, a devenit pentru prima dată „penal”, în sensul uzitat de actualul preşedinte când se referă la persoane cercetate de procurori. Iar în aprilie 2012, patronul Atlassib, al Carpatica Asig şi al Băncii Carpatica a primit o condamare definitivă de un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru luare de mită.
Ilie Carabulea a fost trimis în judecată împreună cu fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Florin Apostu. La momentul în care DNA instrumenta acest dosar, funcţia de procuror general al României era ocupată de Laura Codruţa Kovesi. Interesant este că, la dosarul trimis instanţei de judecată, procurorii DNA au ataşat mai multe stenograme ale unor convorbiri telefonice, printre care şi una purtată de tatăl Laurei Kovesi, Ioan Lascu, şi prim-procurorul Florin Apostu. Discuţia se referea la paşii care trebuiau a fi urmaţi pentru promovarea, de către procurorul general al României, a unui recurs în interesul legii în favoarea lui Ilie Carabulea. Adică despre preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucureşti şi alte proceduri care trebuiau urmate cu stricteţe pentru realizarea acestui obiectiv. Florin Apost l-a rugat pe Ioan lascu să o convingă pe fiica sa, Laura Kovesi, să primească acest memoriu al companiei Atlassib, să accepte o audienţă pentru depunerea unui recurs în interesul legii care să rezolve problema pe care Ilie Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor şoferilor care plecau peste hotare.
De asemenea, la dosar a mai fost ataşată o discuţie în care acelaşi Florin Apostu îi spune lui Ilie Carabulea că a discutat atât cu tatăl procurorului general Kovesi, cât şi cu aceasta din urmă. Ambii i-ar fi spus să facă un memoriu, la care urma să primească un răspuns favorabil. O altă discuţie ataşată la dosar a avut loc o lună mai târziu, pe 7 septembrie 2010, când procurorul Apostu îi cerea lui Ilie Carabulea să-i trimită memoriul pentru a i-l înmâna Laurei Codruţa Kovesi, la Bucureşti.
Rezultatul acestor convorbiri a fost acela că, în 25 noiembrie 2010, după arestarea lui Florin Aposu la cererea DNA, Laura Codruţa Kovesi a declarat că nu a primit memoriile pe care Atlassib susţinea că le-a trimis în atenţia sa. Însă, în 17 decembrie 2010, procurorul general a promovat recursul în interesul legii, recurs respins ca inadmisibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 2 februarie 2011.
Firma lui Carabulea, abonată la contractele Primăriei Sibiu, sub conducerea lui Iohannis
În condiţiile instrumentării acestui dosar penal, soldat în 2012 cu condamnarea definitivă a patronului Atlassib, Primăria Municipiului Sibiu, condusă atunci de însuşi Klaus Iohannis, nu a avut nicio problemă în a derula afaceri cu o altă companie a lui Ilie Carabulea. Acesta a participat, cu societatea Comtram SA, la cel puţin trei licitaţii atribuite de Municipiul Sibiu.
La data de 7 aprilie 2008, Comtram SA a fost declarată câştigătoarea licitaţiei având ca obiect atribuirea unui contract privind reabilitarea unui număr de 19 străzi de pământ din Sibiu, prilej cu care societatea controlată de Ilie Carabulea a încasat suma de 18.118.563 de lei cu TVA inclusă. La 15 decembrie 2008, aceeaşi firmă a mai pus mâna pe un contract în valoare de 3.107.756,19 lei cu TVA pentru reabilitarea străzii Bieltz, iar la data de 19 decembrie 2008, Comtram SA a mai încasat 4.988.767,79 lei cu TVA pentru reabilitarea străzii Turnisorului. SC Comtram SA Sibiu are ca acţionari SC Transcar SRL Sibiu, SC Atlassib SRL Sibiu, pe Ilie Carabulea şi SIF Transilvania.
Problemele „penale” ale lui Ilie Carabulea nu s-au terminat însă cu acest dosar. În vara anului trecut, afaceristul a fost condamnat definitiv la cinci ani şi şase luni închisoare în dosarul Carpatica. În acest dosar au fost judecaţi fostul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Dan Radu Ruşanu, omul de afaceri Ilie Carabulea, Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF, Radu Mustăţea, la data faptelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, alături de alte persoane. Carpatica Asig era specializată în emiterea de poliţe de asigurări, majoritatea asigurări de tip RCA. Potrivit procurorilor, Carabulea, Mustăţea şi Mîrzac „au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii unor infracţiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”. „Carabulea Ilie (persoana care deţine indirect şi controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 - 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia SC Carpatica Asig SA şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. În acest dosar, Dan Radu Ruşanu a fost achitat.
Cei doi Werner au participat la inaugurarea resortului de golf de lângă Alba Iulia
Legăturile dintre preşedintele Klaus Werner Iohannis şi omul de afaceri Keul Werner nu se opresc doar la proaspăta latură imobiliară a relaţiei lor, sau a relaţiei pe care afaceristul a derulat-o cu primăria, în trecut. Iohannis a participat, în octombrie 2017, la inaugurarea oficială a celui mai mare resort de golf din România, dezvoltat în localitatea Teleac, lângă Alba Iulia. Preşedintele a ţinut chiar şi un discurs, lăudându-l pe iniţiatorul proiectului, Ioan Popa, pentru realizarea unei „investiţii extraordinare”. În opinia şefului statului, prin această investiţie „România realmente ajunge pe harta golfului mondial”.
Ei bine, la inaugurare au mai fost prezenţi, printre alţii, foştii miniştri Ioan Rus şi Vasile Dîncu, autorităţi judeţene şi locale, oameni de afaceri, jucători de golf, Virgil Ardelean zis „Vulpea”, precum şi jurnaliştii Rareş Bogdan şi Octavian Hoandră de la Realitatea TV. A fost prezent însă şi omul de afaceri Werner Keul. Presa chiar a speculat cu privire la faptul că inaugurarea de către preşedintele Klaus Iohannis a acestui resort de golf lângă Alba Iulia are legătură cu implicarea unui apropiatului său, Werner Keul, în afacere. Mai precis, acesta ar fi fost implicat în construcţia resortului prin firma sa, WK Group.
Terenul inaugurat la Teleac este cel mai mare resort de golf din România, cu cel mai lung parcurs din Europa, de 735 de metri. Întregul stabiliment se întinde pe 56 de hectare şi conţine mai multe facilităţi şi oferte de cazare, clasificate la standardul de patru stele cu plus.
WK Group SRL, deţinută în totalitate de Werner Keul, şi-a mutat sediul social, în ianuarie 2017, în imobilul deţinut de familia Klaus şi Carmen Iohannis, strada Someşului nr. 1
Compania care fiinţează acasă la preşedintele României a fost asociată cu Atlassib SRL, controlată de Ilie Carabulea, într-o firmă imobiliară. Carabulea a suferit două condamnări penale pentru infracţiuni de corupţie