Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Prețul alimentelor a explodat, dar Guvernul indexează tichetele de masă cu 8 bani

Prețul alimentelor a explodat, dar Guvernul indexează tichetele de masă cu 8 bani

de Adrian Stoica    |   

În timp ce în România prețurile produselor alimentare au înregistrat în ultimele luni creșteri galopante, Executivul indexează valoarea tichetelor de masă acordate angajaților cu numai 8 bani începând cu luna aprilie. Noua valoare va fi de 20,17 lei, după ce la ultima majorare, care a avut loc în luna octombrie a anului trecut, valoarea unui tichet a crescut tot cu 8 bani, de la 20,01 lei la 20,09 lei.

 

Ultima creștere reală a tichetelor de masă a fost făcută în aprilie 2020, când valoare a crescut de la 15,18 lei la 20 de lei. Ministrul recunoaște că formula de calcul nu reflectă realitate și spune că o va modifica. 

Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi, a pus în dezbatere publică proiectul de indexare a tichetelor de masă, noua valoare a acestora urmând să fie valabilă până la sfârșitul lunii septembrie. Actuala majorare a tichetelor poate fi considerată mare, dacă ne gândim că în octombrie 2020, tot în plină criză, Guvernul Orban stabilea „științific” majorarea valorii tichetelor de la 20 de lei la 20,01. Atunci ministrul Muncii era Violeta Alexandru, iar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Următoare indexare, de 8 bani, era operată în urmă cu un an de Florin Cîțu din poziția de premier, iar portofoliul de la Muncă era deținut de Raluca Turcan. La vremea respectivă scuza invocată de ambele guverne pentru indexarea în bătaie de joc era formula folosită, ea fiind stabilită prin Legea nr. 165/2018.

Cum se calculează valoarea

Începând cu data de 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, normele de aplicare ale acesteia fiind aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018. Potrivit reglementărilor legale, valoarea unui tichet se stabilește prin înmulțirea ultimei valori nominale indexate a unui tichet de masă cu indicele creșterii prețurilor de consum înregistrat la mărfurile alimentare, comunicat de Institutul Național de Statistică, calculat ca raport între nivelul mediu realizat al acestui indice pe ultimul semestru constituit din 6 luni calendaristice întregi și nivelul mediu al aceluiași indice pe penultimul semestru, raportat la prevederile art. 33 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

Budăi, pe urmele predecesorilor

Prin stabilirea noii valori a tichetelor, Cabinetul Ciucă ignoră și el creșterea explozivă a prețurilor la produsele alimentare, un tăvălug pornit din 2020 care lovește de la lună la lună tot mai mulți români, în special pe cei cu venituri mici. Este evident pentru oricine că formula utilizată la indexarea valorii unui tichet de masă este una care nu ține cont de situația reală din piață. Pe vremea când era în opoziție, actualul ministru al Muncii și Justiției Sociale Marius Budăi lansa acuze la adresa guvernării că indexează la mișto aceste tichete, dar acum și el face același lucru, utilizând formula care exersează bătaie de joc. Contactat telefonic de cotidianul Jurnalul, ministrul Budăi a spus că formula este greșită și caută variante pentru modificarea ei.

 

Declarație 1

 

„Căutăm variante pentru schimbarea acestei formule de calcul folosită la indexarea valorii tichetelor de masă. Acum se folosește o formulă greșită, dar vrem să schimbăm acest lucru. Vom prezenta în coaliția de guvernământ variante de modificare a formulei pentru a agrea o formulă nouă. Până la schimbarea ei, suntem obligați să respectăm legea și să folosim formula de calcul actual. Până la următoarea indexare a valorii tichetelor de masă, care va avea loc din octombrie, vom veni cu o nouă formulă”.

Marius Budăi, ministrul Muncii

Dacă privim în urmă, vedem că și alți miniștri au indexat valoarea tichetelor de masă în bătaie de joc, fără a ține cont de nivelul inflației, de creșterea fără precedent a prețului produselor alimentare. Vorbim despre o perioadă în care prețul produselor alimentare crește aproape săptămânal, dar Guvernul nu și-a făcut timp să schimbe formula de calcul a indexării. Mai bine nu mai făceau această indexare, decât să o facă în bătaie de joc. O fac doar pentru că așa îi obligă legea, nu pentru a veni în sprijinul angajaților”. 

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară

Sărăcia salarială, tot mai mare

În România, statisticile arată că salariul minim pe economie acoperă doar jumătate din valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. În ultimii 10 ani, numărul salariaţilor plătiţi cu salariul minim a crescut de aproape patru ori, în timp ce valoarea salariul minim brut s-a majorat de la 670 de lei la 2.550 de lei brut (1.524 de lei net). Evoluția lui arată o îndepărtare tot mai mare de valoarea coşului minim de consum necesar unui trai decent, fapt ce a dus la creșterea sărăciei salariale pentru 23% din muncitorii români. Un raport dat publicității la începutul lunii februarie de către Avocatul Poporului arată că salariul minim pe economie aflat în plată este mai mic decât coşul minim de consum pentru persoană adultă singură (2.708 lei). „Apreciem că se impune luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată decent, care să asigure salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora și familiilor lor”, se precizează în raport.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri