În funcție de numărătoarea care deja a-nceput, vom avea modificări importante, inclusiv în structura Parlamentului și în privința numărului de europarlamentari, dar va trebui să fie rescrise și foarte multe proiecte pentru a căror alocare bugetară contează numărul de locuitori. Primăriile vor avea cele mai mari pierderi, dacă se va raporta un număr mult mai mic al populației localităților, comparativ cu cel din 2011.
Primarii care știu că au depus proiecte pe baza numărului de locuitori din anul 2011 au intrat deja în alertă. Scade alocarea bugetară, se pot pierde investiții pe care le așteptau pentru următoarea perioadă, scade și numărul reprezentanților în consiliile locale, scad și salariile angajaților din primării și consilii județene. Unii primari au început să anunțe oamenii să facă tot ce pot pentru a crește cât mai mult numărul locuitorilor din orașele și comunele depopulate, chiar dacă s-au anunțat sancțiuni drastice pentru cei care dau declarații false la acest recensământ. Primarii și viceprimarii celor mai mici comune vor pierde și din indemnizații, dacă localitățile vor avea mai puțin de 3.000 de locuitori, la această numărătoare. La fel și cei care scad sub limita de 5.000, respectiv 20.000, 50.000 și 100.000 de locuitori, pentru stabilirea coeficienților de salarizare în cazul aleșilor. Pentru că noile grile de salarizare ale aleșilor au fost calculate în funcție de mărimea localităților, dar nu ca întindere teritorială, ci din perspectiva populației. La fel se fac și calculele pentru proiectele cu finanțare de la bugetul statului sau din diverse axe de finanțare, din fonduri europene.
Amenzi de până la 5.000 de lei
Tentația falsificării datelor la acest recensământ devine, astfel, foarte mare, pentru a crește cât mai mult numărul de locuitori, chiar și cu românii care au reședința în altă țară. Dar edilii care au început deja o campanie similară cu cea electorală, pentru a aduna cât mai mulți cetățeni declarați la recensământ, în localitățile lor, uită să le explice oamenilor și la ce se expun dacă declară în fals. Au fost stabilite sancțiuni atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, astfel: pentru persoane fizice, împiedicarea celor implicați în acțiunea de recensământ în efectuarea înregistrărilor sau a desfășurării, în orice mod a acestora, amenda este între 1.000 și 3.000 de lei. La fel și pentru refuzul furnizării informațiilor solicitate și furnizarea de date eronate sau incomplete. Amenda crește între 1.500 și 5.000 de lei pentru nerespectarea de către personalul angajat pentru recensământ a dispozițiilor legale și a instrucțiunilor privind modul de înregistrare și prelucrare a datelor populației, inclusiv de păstrare a caracterului confidențial al datelor personale declarate de cetățeni. La fel și pentru cei care împiedică accesul în interiorul complexurilor rezidențiale a celor care fac înregistrările sau pentru utilizarea de către personalul de recensământ a datelor obținute în alte scopuri decât cele statistice, pentru refuzul transmiterii datelor solicitate, în mod gratuit și în forma solicitată, transmiterea datelor cu întârziere față de termenul solicitat sau comunicarea de date incorecte și incomplete, din propria culpă. Cu aceeași amendă se sancționează și refuzul de a prezenta persoanelor autorizate de către conducerea I.N.S. documentele și evidențele necesare verificării datelor. Măsurile s-au luat având în vedere atât tendința de a falsifica datele recensământului, cât și cea de a folosi datele culese pentru cei interesați de a le folosi, fie în scopuri electorale, fie cu alte scopuri.
Primul experiment cu varianta online
Nu se știe, însă, cum se vor face aceste înregistrări și online, dar și prin varianta vizitei personalului angajat pentru a face înregistrările. Românii sunt deja invitați să-și completeze datele online și se laudă „primul recensământ fără hârtie din istoria recensămintelor din România”. Guvernul a detaliat mecanismul de realizare on-line a recensământului pentru populație și locuințe, proces a-nceput la 1 februarie 2022. Chestionarul este conceput în format electronic, în două versiuni corespunzătoare celor două metode de colectare directă a datelor de la populație: autorecenzare online și interviu față-n față, asistat de calculator. Totodată, guvernul ne asigură că s-au adus clarificări și simplificări, astfel încât recensământul să se realizeze fără sincope și să se încheie cu rezultate relevante privind populația rezidentă a României, dar nu se știe dacă datele nu ar putea fi dublate, prin coexistența celor două variante, experimental, pentru prima oară. Nu ar fi primul experiment eșuat.
Desfășurarea recensământului a fost amânată cu un an, din 2021 în 2022, dar ne grăbim, pentru că termenul de finalizare și de diseminare a rezultatelor preliminare a rămas cel prevăzut inițial, respectiv 30 decembrie 2022.
Milioanele de români fără forme legale în străinătate
În ultimii 10 ani au avut loc foarte multe schimbări în structura demografică a României. În timpul scandalurilor din perioada 2015-2017, legate de sclavia în care ajung românii din țări precum Italia sau Spania, asociațiile românilor din aceste țări estimau un număr mult mai mare de conaționali stabiliți acolo, față de cei declarați oficial. Tocmai din această cauză s-a și ajuns la abuzuri îngrozitoare ale unor angajatori din aceste țări, care i-au folosit pe români ca sclavi, pentru că erau totalmente fără apărare, neavând documente legale de angajare sau de ședere, deci nici drepturi în țările unde s-au dus să muncească la negru. Problema „caporalilor” a fost băgată sub preș de autoritățile române. „Caporalii” sunt acei infractori plătiți de mafia italiană pentru a racola cunoștințe, promițându-le venituri mari dacă merg la muncă în străinătate. Oamenii cred în ceea ce le spun aceste persoane, de obicei cunoscute, care se întorc în România cu bunuri de mare valoare și epatează, tocmai pentru a fi credibile. Apoi, mulți dintre cei care cred în mirajul îmbogățirii rapide ajung realmente sclavi, în special pe plantațiile din sudul Italiei. Organizațiile românilor estimau atunci că, în medie, fiecare român plecat la muncă doar în Italia și Spania mai ia cu el cel puțin doi membri ai familiei, care nu sunt neapărat înregistrați, astfel se estima, încă din perioada 2015-2017, că ar fi plecați în Italia circa 3,5 milioane de români, iar în Spania circa 3 milioane, mulți dintre ei muncind la negru sau locuind acolo fără a avea o activitate înregistrată și fără rezidență înregistrată. Dacă se adaugă românii plecați și în Marea Britanie (1 milion recenzați oficial), Germania, Franța și multe alte țări, întrebarea este: câți români mai sunt, realmente, în țară? Mult timp nu s-a dorit răspunsul la această întrebare, tocmai pentru că s-ar pierde mai ales posturi de parlamentari și europarlamentari, dar și alocări bugetare calculate pe baza numărului populației. În schimb, s-ar dubla PIB-ul pe cap de locuitor, dacă la numărătoare ar rezulta că suntem jumătate față de recensământul de acum 11 ani.