După mulţi ani în care nimeni nu a ştiut cu exactitate câţi medici mai sunt în România, autorităţile vor să facă primul recensământ al cadrelor medicale. Concret, Ministerul Sănătății propune, într-un proiect de lege, înființarea unui registru naţional al profesioniştilor din sistemul sanitar, o platformă electronică care va sta la baza dezvoltării unor politici eficiente de resurse umane în sănătate. Pe lângă datele de identificare, loc de muncă şi studii, noul registru va furniza şi informaţii actualizate despre eventualele restricţii sau interdicţii cu privire la exercitarea profesiei, foarte utile pentru identificarea acelor „falşi medici”, despre care mass-media a relatat în ultimul an.
Înființarea registrului profesioniştilor din sănătate este prevăzută într-un proiect de lege privind exercitarea profesiilor în acest sector și pentru recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale, care a fost pus în dezbatere publică luni, în ultima zi de mandat a fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea.
„Registrul Naţional al Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate va fi o platformă electronică în proprietatea Ministerului Sănătăţii, având regimul juridic al unei baze de date, cu scopul de a furniza datele necesare pentru managementul şi politicile de resurse umane în sănătate”, se arată în expunerea de motive.
Registrul va cuprinde opt părți, câte una pentru fiecare profesie dintre cele reglementate de noua lege, iar în el vor fi colectate o serie de date, precum: date de identificare personală; informaţii privind formarea profesională şi locul de muncă; informaţii privind autorizarea exercitării profesiei şi statutul profesionistului (dacă este activ sau nu). Totodată, registrul va arăta dacă persoana respectivă prestează activitatea cu titlul permanent, temporar sau ocazional, dar şi dacă este supusă unor restricţii sau interdicţii cu privire la desfăşurarea activităţilor profesionale.
Toate organismele profesionale vor fi obligate „să înregistreze profesioniştii în Registrul Naţional, după dobândirea calităţii de membru al organismului profesional sau după depunerea solicitărilor de prestare cu caracter temporar sau ocazional a serviciilor pe teritoriul României”. De asemenea, vor transfera în Registru „toate informaţiile cuprinse în registrul unic de la nivelul fiecărui organism profesional, pe care le actualizează, pentru a corespunde informaţiilor care trebuie înregistrate potrivit prezentului titlu”, mai scrie în document.
Legi care „nu mai corespund realităţii”
Profesiile din sistemul de sănătate sunt reglementate în prezent printr-o serie de acte normative, iar multe dintre acestea „nu mai corespund realităţii şi trebuie modificate”, se arată în expunerea de motive. „Mai mult, se impune reglementarea acestor profesii într-un singur act normativ, pentru realizarea unui cadru unitar de exercitare a profesiilor în sistemul de sănătate, care să contribuie la crearea unui corp profesionist pentru îngrijirea sănătăţii populaţiei”, potrivit documentului.
Mai exact, noua lege va reglementa, printre altele, autorizarea şi formele de exercitare a profesiei, răspunderea juridică a profesionistului, precum şi organizarea şi funcţionarea organismelor profesionale în opt profesii: medic; medic dentist; farmacist; asistent medical, asistent medical generalist şi moaşă; tehnician dentar; dietetician; fizioterapeut; biochimist, biolog şi chimist.
Câţi mai sunt în ţară
Cifrele privind numărul de medici din România sunt diferite în funcţie de instituţia sau organizaţia profesională care le furnizează. La fel se întâmplă şi în cazul celor plecaţi din ţară. Însă, potrivit certificatelor de conformitate (documente care le permit medicilor să profeseze peste hotare), România a pierdut, în medie, 6 medici în fiecare zi din 2018. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, anul trecut, în România erau aproximativ 60.000 de medici.