Informația reiese din declarațiile de avere pe care acesta le-a depus, în calitate de președinte al României, de senator, de candidat la Primăria Capitalei și de europarlamentar. Paradoxal, în timpul exercitării celor două mandate de președinte, Băsescu a încasat o indemnizație totală de 728.015 lei, iar ca fost președinte, începând cu anul 2015, a primit 1.208.172 de lei. Din luna martie a acestui an însă, plata indemnizației de fost președinte a fost sistată, ca urmare a verdictului definitiv al ÎCCJ, prin care Băsescu a fost declarat colaborator al fostei Securități. Fostul președinte a dat în judecată, în vara acestui an, Administrația Prezidențială, cerând privilegiile înapoi. Primul termen de judecată a fost stabilit însă pentru data de 7 februarie 2023.
„Jurnalul” a luat la mână toate declarațiile de avere pe care fostul președinte Traian Băsescu le-a completat în perioada exercitării celor două mandate la Palatul Cotroceni, documente în care acesta a notat sumele – cu denumirea indemnizației – pe care le-a încasat în calitate de șef al statului. Astfel, începând cu data de 3 ianuarie 2006, când Băsescu a depus declarația de avere aferentă anului fiscal 2005 – primul său an la Cotroceni –, și până în data de 21 decembrie 2014, când a completat ultimul astfel de document, la finalul celui de-al doilea mandat, acesta a încasat o sumă totală de 728.015 lei.
Ei, bine, după ce a plecat de la Palatul Cotroceni și până în luna martie a acestui an, când Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat lui Băsescu verdictul final potrivit căruia a fost colaborator al Securității, sub numele de cod „Petrov”, el a încasat o indemnizație de fost președinte al României în sumă totală de 1.206.172 de lei. Este vorba despre o indemnizație pe care Băsescu a primit-o de la Administrația Prezidențială în baza prevederilor articolului 2, litera „b” din Legea nr. 406/2001, conform cărora el beneficia de plata unei indemnizații egală cu 75% din indemnizația acordată președintelui României în exercițiu.
Acest calcul simplu arată că Băsescu a câștigat de la Administrația Prezidențială, în cifre absolute, de 1,65 de ori mai mult ca fost președinte, în doar șapte ani, decât ca președinte în exercițiu, timp de zece ani.
A rămas fără indemnizație, pentru că a fost turnător
Aceasta poate fi și una dintre explicațiile pentru care Traian Băsescu încearcă, prin toate mijloacele care i-au mai rămas la îndemână, să recupereze o parte din privilegiile pe care le-a pierdut, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat, definitiv, turnător al Securității comuniste. Unul dintre aceste privilegii i-a fost retras, în data de 23 martie 2022, prin ordin al ordonatorului principal de credite al Administrației Prezidențiale.
În octombrie 2021, Legea 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român a fost modificată de Parlament, prin Legea nr. 243/2021, fiind introdus un nou articol care prevede că foştii preşedinţi pierd dreptul la aceste beneficii, dacă o instanţa a constatat prin decizie definitivă că au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.
A dat în judecată instituția pe care a condus-o
La data de 28 iunie 2022, Traian Băsescu a deschis împotriva Administrației Prezidențiale un proces, cerând judecătorilor Secției a VIII-a de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București anularea Ordinului nr. 55/2022, remis de „pârâta Administrația Prezidențială”, prin care i-a fost retrasă plata indemnizației de fost președinte, precum și un alt privilegiu acordat de Legea 406/2001, constând în angajarea, pe perioadă determinată, și plata salariului aferent unui asistent pe care Băsescu îl folosea la cabinetul de lucru, pe care, de asemenea, îl obținuse în calitatea de fost șef al statului.
„Petrov” mai are de așteptat însă cu verdictul în acest dosar, întrucât judecătorii au stabilit primul termen de judecată abia în data de 7 februarie 2023, la ora 10.30. Practic, instanța va lua în discuție acest proces la opt luni de la înregistrarea lui și la aproape 11 luni de la ordinul prin care Administrația Prezidențială i-a retras aceste privilegii fostului președinte.
A renunțat la revizuire, nu și la războiul pentru privilegii
Reamintim că pe rolul CCR se află o sesizare făcută de Traian Băsescu cu privire la neconstituționalitatea întregii Legi 243/2021, promulgată de președintele României, Klaus Iohannis, în data de 8 octombrie 2021 și care modifică articolul 1, alineat 3 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul că „Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”. Acest dosar este înregistrat pe rolul CCR sub numărul 2265D/2022 și se află în fază de raport.
De altfel, acestea sunt singurele două mișcări juridice pe care fostul președinte le mai are la îndemână pentru a-și recupera privilegiile plătite și asigurate de Administrația Prezidențială. A mai existat și o a treia mișcare, la care însă Băsescu a renunțat. Este vorba despre o cerere de revizuire, formulată tot la Curtea de Apel București, a deciziei nr. 471/20.09.2019, prin care instanța de fond l-a declarat drept colaborator al Securității, decizie rămasă definitivă, în primăvară, la ÎCCJ. La termenul din 21 octombrie 2022, instanța a luat act de renunțarea la judecată.