Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acest fenomen indică faptul că tot mai multe companii întâmpină dificultăți financiare și nu își mai pot achita obligațiile către creditori, angajați sau stat. Printre principalele cauze se numără scăderea consumului, costurile ridicate ale finanțării, inflația, creșterea prețurilor la energie și materii prime, precum și instabilitatea economică. Firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate, deoarece dispun de resurse financiare limitate pentru a face față acestor provocări. Faptul că Institutul Național de Statistică ne spune că în primele șase luni ale acestuia an execuția bugetului general s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, adică o scădere de 1,65 % față de deficitul de 3,64% din PIB, înregistrat în primele șase luni ale anului 2025, este contrabalansat puternic de căderea economică și acest lucru indică un compromis dificil care implică foarte mulți salariați din mediul privat, în special.
În timp ce mulți angajați din mediul privat se luptă pentru a evita disponibilizările, pe fondul scăderii activității economice și al problemelor financiare ale companiilor, mulți angajați din sectorul public solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Această situație reflectă presiunile existente asupra economiei și asupra bugetului de stat. În mediul privat, firmele încearcă să reducă cheltuielile pentru a supraviețui, ceea ce poate duce la restructurări și pierderea locurilor de muncă. În același timp, creșterea salariilor în sectorul public pune o mare presiune asupra finanțelor publice, mai ales în condițiile unui deficit bugetar încă ridicat și a unei situații economice dificile atât interne, cât și externe.
Ne împrumutăm tot mai mult
În tot acest timp, guvernul demis a apăsat tot mai tare pedala împrumuturilor pentru a face față plăților curente și finanțării deficitului, astfel că datoria publică a României a urcat la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului trecut și de la 55,8% din PIB în primul trimestru din 2025, arată datele publicate de Eurostat. În termeni nominali, datoria administrației publice a României a ajuns la 1.169,9 miliarde de lei, față de 1.137,3 miliarde de lei la finalul trimestrului al patrulea din 2025 și 998,2 miliarde de lei în urmă cu un an. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România a înregistrat o creștere a datoriei publice de 4,3 puncte procentuale, fiind a patra cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, după Finlanda (+5,5 puncte procentuale), Bulgaria (+4,8 puncte procentuale) și Polonia (+4,5 puncte procentuale).
Datoria publică guvernamentală s-a situat pe 31 decembrie 2025 la 59,3% din PIB, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, menţinându-se sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, se arată într-un raport al Executivului. Procentul pare făcut din pix, cu ajutorul unor tehnici contabile și strategii de raportare perfect legale, dar utilizate special pentru a evita sancțiunile europene.
Ce spune Legea responsabilității fiscal-bugetare
Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, când datoria publică depășește pragul de 60% din PIB, guvernul trebuie să aplice măsurile speciale și să inițieze un program special de reducere a ponderii datoriei publice. Astfel, legea prevede prevede că nu mai pot fi făcute majorări de cheltuieli permanente, precum cele privind pensiile și salariile bugetarilor. De asemenea, guvernul trebuie să inițieze măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public.
Sifonarea banilor publici, la cote înalte
Cu o stagnare economică și inflație ridicată, creșterea fiscalității nu mai este o opțiune pentru guvern, consideră analiștii economici. În aceste condiții, singura opțiune pentru redresarea finanțelor țării rămâne reforma administrației publice și reducerea cheltuielilor bugetare. Pentru foarte multe administrații publice locale, reforma acestui sector rămâne doar o temă de simpozion, pentru că analiza cheltuielilor pe care acestea continuă să le facă ne arată cheltuirea iresponsabilă a banului public în această perioadă. Platforma de licitații publice SICAP este în continuare plină de anunțuri privind reamenajări de parcuri, regenerare urbană, achiziția de borduri și pavele, piste de biciclete prin comune, construirea de stadioane de fotbal și chiar organizarea de spectacole. De exemplu, în această perioadă, numai Primăria Sibiu vrea să cheltuiască până la 14,88 milioane de lei (aproape 2,90 milioane de euro), fără TVA, pentru reamenajarea parcului Astra din oraș, iar trei primării din județul Prahova au cheltuit aproape 150.000 de euro pentru organizarea unor spectacole dedicate zilelor localității.
Reforma administrației publice, doar pe hârtie
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.7/2026 prevedea reducerea organigramelor cu 30% până pe 1 iulie, ceea ce însemna că 13.000 de angajați trebuiau să plece. Deocamdată însă, impactul acestui act normativ este limitat, pentru că multe primării au apelat la tot felul de artificii administrative, cum ar fi raportarea reducerilor exclusiv prin radierea pozițiilor neocupate din organigramă. De exemplu, în ianuarie 2025, România avea 1.312.508 de bugetari, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor, iar în mai 2026 erau 1.272.111, ceea ce indică o reducere de circa 3%. „Cifra care spune totul este 3%. Atât au văzut angajații statului: concedieri reale în doar 3% dintre cazuri. Restul reformei s-a făcut pe hârtie – posturi vacante șterse din organigrame și pensionări raportate drept restructurare. Când din 50 de directori rămân 25, iar ceilalți devin șefi de serviciu cu aceleași birouri și aceleași atribuții, nu ai făcut reformă, ai făcut un artificiu de organigramă. Iar economiile obținute astfel se pierd în achizițiile și consultanța pe care chiar angajații statului le indică drept principala sursă de risipă”, potrivit lui Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP, organizația care a publicat zilele trecute un studiu național privind reforma statului.
Studiul a verificat și ce s-a întâmplat concret în instituții. În 37,3% dintre cazuri nu au existat deloc reduceri de personal. Acolo unde au existat, ele au însemnat în principal eliminarea unor posturi vacante deja neocupate (22,9%) sau plecarea unor persoane care oricum ieșeau la pensie (18,3%). Concedieri reale ale unor persoane active sunt raportate doar de 3% dintre respondenți. Efectul reorganizărilor asupra activității de zi cu zi: pozitiv pentru doar 6,8% dintre angajați, negativ pentru 20,4%, neutru sau inexistent pentru restul.
Cât despre digitalizarea statului, concluziile studiului sunt relevante. Centrul de Formare APSAP, unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională de pe piața muncii din România, arată că angajații statului nu cred într-o reformă reală bazată pe evaluarea performanței (82%), doar 3% au văzut concedieri reale în propria instituție, 89% lucrează în continuare cu dosarul cu șină, iar un sfert pierd peste două ore pe zi cu sarcini care ar putea fi automatizate. Studiul a fost realizat în perioada februarie - iunie 2026 și a analizat percepția angajaților publici asupra reformei, birocrației, digitalizării, fiscalității și relației cu mediul privat.
Citește pe Antena3.ro
