Aceștia din urmă au trimis în judecată dosarul privind modul în care au acționat anchetatorii, în urmă cu exact patru ani, în acest caz, considerând că doar patru polițiști se fac vinovați de lipsă de profesionalism, nu și procurorul care supraveghea aceste operațiuni. Cristian Ovidiu Popescu, procurorul de la Parchetul Judecătoriei Caracal, a scăpat și de suspendarea din funcție, și de acțiunea disciplinară declanșată împotriva sa de către Inspecția Judiciară, dar și de dosarul penal deschis de SIIJ, pe numele său, pentru abuz în serviciu, dar închis, la începutul acestei luni, de Parchetul Curții de Apel Craiova, după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
În august 2019, la scurt timp după ce, la Caracal, se produseseră ororile din casa, respectiv curtea lui Gheorghe Dincă, după ce adolescenta de 15 ani Alexandra Măceșanu sunase disperată la 112, anunțând că a fost răpită de Dincă, sechestrată, violată și bătută, cerând ajutorul poliției, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a deschis un dosar de urmărire penală împotriva procurorului de caz, Cristian Ovidiu Popescu, dar și a polițiștilor care se aflau la comanda serviciului în acea noapte. În paralel, Inspecția Judiciară a declanșat acțiunea disciplinară împotriva aceluiași procuror Cristian Ovidiu Popescu, pentru exercitarea funcției cu gravă neglijență, abatere disciplinară prevăzută de articolul 99, litera „t” din Legea 303/2004.
Conform raportului inspectorilor judiciari, procurorul a nesocotit, din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil normele de drept material care permiteau pătrunderea în imobilul lui Gheorghe Dincă, cu mandat de percheziție, anterior orei 6.00. De asemenea, s-a constatat că urmărirea penală în dosarul dispariției Alexandrei Măceșanu s-a desfășurat fără coerență, informațiile au fost colectate disparat, iar procurorul Popescu nu a impus comunicarea într-o singură direcție.
După desființarea SIIJ, s-au „diluat” și probele împotriva lui Popescu
„Informațiile au fost disparate, iar necoroborarea lor a condus la pierderea consistenței fiecăreia, întrucât existau mai multe indicii care, doar cumulate, puteau conduce la identificarea autorului și la găsirea minorei. Această lipsă de organizare și de coordonare a activităților a generat ignorarea stării de flagranță în care se afla autorul infracțiunii, către care se îndreptau toate indiciile obținute în data de 25 iulie 2019, respectiv: identificarea mărcii și, ulterior, a numărului de înmatriculare ale mașinii în care a fost luată Alexandra Măceșanu, identitatea proprietarului mașinii, identitatea numărului de telefon, aspectele exterioare ale locuinței lui Gheorghe Dincă sau conținutul apelurilor la 112”, se arată în acest raport devastator.
La patru ani de la acel moment, mai exact în 1 august 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a preluat de la SIIJ partea penală a acestui dosar, a dispus… clasarea față de Cristian Ovidiu Popescu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru abuz în serviciu.
Soluția parchetului vine după o alta, luată în luna mai a acestui an, de Secția de Procurori de la CSM, condusă de celebrul Daniel Horodniceanu, coleg cu Cristian Ovidiu Popescu în Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, asociație înființată de procuroarea DNA Carmen Alexandra Lăncrănjan. Astfel, la data de 17 mai 2023, Secția de Procurori în materie disciplinară de la CSM a dispus ca, în dosarul Inspecției Judiciare 18/P/2019, să respingă acțiunea disciplinară împotriva procurorului Cristian Ovidiu Popescu, ca neîntemeiată.
Planuri de viitor, o nouă casă și credit pe 10 ani
Trebuie amintit faptul că, la începutul lunii august a anului 2019, același Cristian Ovidiu Popescu a fost suspendat din funcția de procuror, după ce a fost pus sub cercetare de către SIIJ în dosarul Caracal. În decembrie 2019, suspendarea a fost ridicată.
Și astăzi, Cristian Ovidiu Popescu este procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal. „Jurnalul” a încercat să compare diferențele, la zi, dintre averea pe care acest procuror o avea în 2019, înainte de izbucnirea scandalului „Caracal” și anul 2023. Nu am reușit decât să comparăm cu o declarație de avere din 2021, deoarece, pentru 2022 și 2023, declarațiile de avere ale acestui procuror lipsesc, atât de pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, cât și de pe portalul Agenției Naționale de Integritate.
Astfel, în 31 mai 2019, Popescu menționa că deține două terenuri intravilane la Caracal, cumpărate împreună cu soția, unul de 9.200 metri pătrați, din 2007, iar al doilea de 3.500 metri pătrați, din 2004, precum și un teren intravilan în Teslui, de 2.794 metri pătrați, din 2019. De asemenea, mai declara două terenuri agricole, primul în Studina, din 2005, de 10.000 metri pătrați, iar al doilea în Teslui, de 30.526 metri pătrați, la care se adaugă un teren forestier, la Teslui, din 2012, de 1.500 metri pătrați. Aceste terenuri se regăsesc și în declarația de avere din 5 mai 2021, ultima identificabilă ca fiind depusă.
Popescu declara, în mai 2019, că deține o casă în Caracal, din 2009, de 204,3 metri pătrați, și o casă în Teslui, din 2012, de 60 metri pătrați. În mai 2021, acestor două case li s-a mai alăturat una, chiar în Caracal, cumpărată în 2021, în suprafață de 242 metri pătrați. În același an 2021, procurorul Popescu își făcea planuri de viitor, dovadă că a contractat de la Banca Transilvania un credit de 208.000 de lei, cu scadența în anul 2031.
Patru foști polițiști – trei pensionați, altul plecat din sistem – au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu
Clasarea acuzațiilor penale față de procurorul Cristian Ovidiu Popescu a fost dispusă de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova în dosarul penal 254/P/2023, la data de 1 august 2023. Însă nu aceeași soartă au avut-o și polițiștii pe care i-a coordonat acest procuror. Conform rechizitoriului transmis Judecătoriei Caracal, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, patru foști ofițeri de poliție. Foști, deoarece trei au ieșit, între timp, la pensie, iar al patrulea și-a dat demisia din Poliție.
Nicolae Mirea, comisar-șef comandant al Poliției Municipiului Caracal, este acuzat că, în noaptea de 24 spre 25 august 2019, se afla la conducerea operațiunilor de căutare a Alexandrei Măceșanu și pentru identificarea răpitorului Gheorghe Dincă. Potrivit rechizitoriului, acesta nu a evaluat și gestionat în mod corespunzător dispariția formulată la 112, nu a centralizat și diseminat în mod corespunzător către subalterni informațiile de importanță vitală în găsirea victimei, nu a coordonat, îndrumat, sprijinit și controlat în mod corespunzător echipele de căutare și nu a luat măsuri pentru întocmirea de urgență a unui dosar penal, deși gravitatea deosebită a faptelor sesizate direct de către Alexandra Măceșanu impuneau măsuri specifice anchetei penale.
Violeta Mirea, soția primului, șefa Secției Poliției Rurale Otica de Sus, se afla, în aceeași noapte, de serviciu și, cu toate că a fost informată cu privire la dispariția Alexandrei Măceșanu, nu a raportat șefului ierarhic acest fapt, nu a verificat dacă polițiștii aflați în subordinea sa au înregistrat sesizarea, dacă au efectuat verificări și dacă au comunicat evenimentul către ofițerul de serviciu. Polițiștii Vasile Marian și Eugen Țenea, primul ajutor de șef de post la Postul de Poliție Dobrosloveni, iar al doilea șeful Postului de Poliție Dobrun au fost trimiși în judecată pentru că, în data de 24 iulie 2019, aflați în serviciu de patrulare, nu au consemnat, nu au efectuat verificări și nu au informat în regim de urgență ofițerul de serviciu de la Poliția Caracal.
Ghinionul Alexandrei: niște anchetatori cărora nu le-a păsat
Atât s-a putut în dosarul privind anchetarea anchetatorilor care au așteptat, fără să ia vreo măsură, la poarta lui Gheorghe Dincă. Dimineața, când au pătruns, totuși, acolo, nu au putut decât să constate că, în timpul nopții, criminalul își ucisese victima, după care i-a incendiat trupul, într-un butoi, chiar sub nasul lor.
În rechizitoriu se precizează că „dacă lucrătorii de poliție ar fi efectuat cu celeritate demersurile necesare pentru a stabili împrejurările dispariției Alexandrei Măceșanu, pentru a evalua situația descrisă în sesizări, dacă ar fi verificat și valorificat variantele de anchetă care rezultau din informațiile existente, dacă ar fi controlat și îndrumat ierarhic, în mod efectiv și eficient, activitatea echipajelor operative, precum și dacă ar fi întocmit de îndată un dosar de urmărire penală, care să le permită obținerea unor mijloace specifice de probă, cum ar fi măsurile de supraveghere tehnică, ar fi conferit șanse efective de salvare a minorei”.
De asemenea, procurorii mai scriu că „întârzierea de peste 14 ore în efectuarea acestor activități a condus, în final, la identificarea tardivă a victimei, decedată la domiciliul autorului infracțiunilor comise împotriva sa. Efortul echipelor operative formate din lucrătorii de poliție care au activat pe teren pentru identificarea locului unde se afla sechestrată Alexandra Măceșanu și salvarea acesteia a fost inutil, în lipsa coordonării reale din partea conducerii Poliției Caracal și transmiterii eficiente către aceasta a tuturor informațiilor deținute la momentul respectiv”. Nicio vorbă despre faptul că acești polițiști se aflau sub directa îndrumare a procurorului Cristian Ovidiu Popescu.