Cei care acuză acum Ministerul Educației uită că în ultimii 18 ani a existat permanent un deficit de peste 11.000 de cadre didactice, iar unii dintre suplinitori au doar studii liceale. Uită și că mulți ani s-a studiat obligatoriu modulul de psiho-pedagogie și metodică, dar după 2011 nu a mai fost luat în considerare. Uită și că s-au plâns până acum de neregulile din sistem, dintre care multe s-ar putea elimina chiar prin posibilitatea de a aduce în școli profesioniști din mai multe domenii.
Timp de trei decenii, sindicaliștii din învățământ au acuzat guvernele pentru slaba finanțare a școlii românești, situație de la care au pornit toate problemele actuale. Pe măsură ce s-au pensionat cadrele didactice din vechiul sistem, tinerii profesori s-au confruntat cu o serie de probleme care i-au determinat pe cei mai buni – cu puține excepții – să nu-și dorească o carieră la catedră. Posturile blocate (la fel ca în cazul spitalelor), o adevărată mafie de care se plâng profesorii, de foarte mulți ani, salarii mizerabile – acestea îndepărându-i mai ales pe profesioniști de dorința de a preda în școală, dar și notele foarte mici pe care le obțin anual profesorii la examenele de titularizare au făcut imposibilă o reformă reală a sistemului.
Această reformă este cerută, de peste 15 ani, dar Legea 1/2011, concepută de ministrul Educației de atunci, Daniel Funeriu, adoptată cu asumarea răspunderii, deci fără dezbatere publică, de Guvernul Boc, a produs nemulțumiri în rândul tuturor. S-a încercat reforma prin creșterea salariilor profesorilor, dar astfel nu se schimbă nimic, în mod esențial, tocmai pentru că ar mai dura cel puțin două decenii, din calculele specialiștilor, până ar putea intra în școli profesori foarte bine pregătiți, posturile fiind deja ocupate de mulți dintre cei cu probleme.
Profesioniștii au devenit profesori buni
După ce a analizat rezultatele dezastruoase de la examenele de titularizare, dar și nivelul de pregătire a cadrelor didactice angajate pe posturi de suplinitori – circa 6.000 de pensionari și 5.000 de necalificați, în fiecare an -, Ministerul Educației a venit cu această soluție: să propună o infuzie de capital uman de foarte bună calitate în școlile din România, eliminând obligativitatea unui masterat în psiho-pedagogie și metodică, pentru profesioniștii din diverse domenii care ar dori să devină profesori.
Nici măcar nu e o noutate. Un adevărat fenomen care îi contrazice cu dovezi concludente pe susținătorii propagandei împotriva ministerului și a propunerii din proiectul Legii educației este învățământul tehnologic. Încă din perioada regimului comunist, la catedrele liceelor tehnologice au fost aduși ingineri care au devenit profesori foarte buni (de Matematică, Fizică, Chimie etc.), fără să fi absolvit modulul sau masteratul actual de psiho-pedagogie. Au fost foarte mulți profesioniști reconvertiți profesional în acest fel, după 1970, iar performanțele lor se pot verifica prin rezultatele pe care le-au avut în cariera didactică.
Calitatea de dascăl se obține prin masterat
Acuzațiile care le sunt aduse specialiștilor din minister, de către profesori, sunt legate de „calitatea de dascăl”, care ar fi dobândită exclusiv prin absolvirea masteratului respectiv. Nu se spune nimic despre sutele de cazuri de incompetență din școlile românești, unde mulți dintre cei care au absolvit acel masterat nu au obținut nici măcar nota 5 la titularizare sau nu sunt buni profesori, deși au diploma care le atestă această calitate.
Mai mult, la anumite discipline, studenții care au absolvit facultatea până la introducerea sistemului Bologna, în 2006, au avut modul obligatoriu de psiho-pedagocgie și metodică, de trei ani, cu șase semestre și tot atâtea examene, pe care nu-l puteau absolvi fără proiecte de lecție create și prezentate la examenele finale. Toți cei care pot face dovada parcurgerii acestor module, cu foile matricole de la facultate, și-au pierdut dreptul de a fi cadre didactice, după introducerea masteratului de psiho-pedagogie. Ar trebui să mai „învețe” încă o dată aceleași lucruri, dar în doi ani în loc de trei, să mai dea examenele încă o dată, pentru a putea fi considerați apți pentru munca de profesor, ca și cum calitățile de dascăl s-ar dobândi numai în urma acestui masterat.
Arhitecții ar putea preda Desen Tehnic
Nu același lucru spun, însă, specialiștii din Ministerul Educației. „Nu se poate spune că un arhitect nu poate preda Desen Tehnic într-o școală. Este absurd”, spune Ioana Lazăr, secretarul general al ministerului, dând și alte exemple de profesioniști care ar putea deveni profesori. Cum proiectul de lege este încă în dezbatere publică, propunerea poate fi îmbunătățită, spun specialiștii ministerului.
Se pot pune condiții suplimentare, precum absolvirea anterioară a modulului de psiho-pedagogie, care de acum înainte ar putea să se ia în considerare. S-ar putea da examene care să verifice abilitățile viitorilor profesori și capacitatea lor de a preda la școală. Dar lupta cea mare este pentru eliminarea acestei posibilități de a introduce profesioniști în sistemul de educație din România – practic, singura soluție pentru o adevărată reformare a sistemului, cu oameni competenți.