SRI nu va mai putea să desfășoare activități comerciale, cu excepția celor derulate printr-o singură regie autonomă sau a unor unități medicale. Serviciile vor fi controlate parlamentar de o nouă comisie specializată, care ar putea primi acces nelimitat în sediile structurilor, dar și la toate documentele clasificate ale acestora. Comisia va ancheta și soluționa sesizările cetățenilor cu privire la încălcarea de către servicii a drepturilor și libertăților constituționale.
Proiectul în discuție, denumit PLX 189/2024, se referă la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării și funcționării serviciilor de informații din România, precum și pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Actul normativ este inițiat de către deputatul neafiliat Tudor Vlad Benga, ales în Parlamentul României, în decembrie 2020, pe listele USR, la Brașov. Benga și-a dat demisia din USR în luna iunie a anului 2022.
Prima lege modificată prin acest proiect este Legea 15/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Potrivit proiectului, SRI este condus de un director cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat, la propunerea președintelui României, în urma audierii de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra serviciilor de informații, care va prezenta un raport în fața Plenului. Se propune ca eliberarea din funcție a directorului SRI să se facă de către Parlament, în ședința comună a celor două Camere, la propunerea președintelui României sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputaților ori al senatorilor, cu avizul comisiei însărcinate să exercite controlul parlamentar asupra activității serviciilor de informații.
Proiectul mai propune ca personalul operativ al SRI să nu poată desfășura activități în domeniul presei, justiției sau în cadrul Parlamentului României „Sub controlul Parlamentului, în raport cu nevoile proprii și cu respectarea strictă a prevederilor legale, în cadrul SRI pot funcționa o regie autonomă și instituții sanitare”, se mai prevede în acest act normativ.
SIE va putea utiliza „toate mijloacele” pentru a obține informații de interes pentru securitatea națională
Legea propusă vizează modificarea Legii 1/1998, privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. Procedura de numire și de demitere a directorului propusă este identică cu cea de la SRI. SIE ar urma să fie autorizat să „utilizeze toate metodele specifice, să creeze și să dețină mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, protecția, evaluarea, valorificarea și stocarea datelor și informațiilor referitoare la siguranța națională”, mai prevede proiectul în discuție. De asemenea, legea mai prevede că sursele de informare, metodele și mijloacele de muncă pot face obiectul interpelărilor Comisiei de control parlamentar asupra activității serviciilor de informații.
Inițiativa vizează modificarea Legii 181/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, introducând prevederea conform căreia activitatea SPP este organizată și coordonată de CSAT și este controlată de Parlament, prin Comisia de Control a serviciilor de informații. Procedura de numire și de demitere a directorului SPP ar urma să fie identică cu cea a SRI și SIE, cu diferența că directorul SPP nu are rang de ministru, ci de secretar de stat.
De asemenea, lege vizează completarea Legii 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, în sensul că activitatea STS este controlată de Parlamentul României, prin Comisia de control parlamentar a serviciilor de informații, iar procedura de numire și de demitere a directorului STS este identică cu cea de la SPP.
Comisia parlamentară de control primește puteri sporite
Modificări interesante se doresc a fi operate și la Legea 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor. Apare Comisia de Control parlamentar asupra serviciilor de informații. Aceasta ar trebui să fie o comisie comună a Camerei Deputaților și a Senatului care exercită controlul parlamentar asupra activității SRI, SIE, SPP și STS, fiind alcătuită din 9 membri aleși în ședința comună a Camerelor și condusă de un președinte și de un vicepreședinte „care au calitatea de membri ai unui partid de opoziție. Comisia va putea efectua controale la sediile serviciilor de informații și ar urma să aibă acces la toate documentele aferente desfășurării activității serviciilor de informații, inclusiv la documentele care conțin informații clasificate.
Această comisie ar urma să verifice dacă sunt respectate prevederile Constituției, drepturile și libertățile persoanelor, să examineze cazurile în care s-au semnalat încălcări ale prevederilor constituționale și să se pronunțe asupra măsurilor ce se impun pentru respectarea legalității. Comisia va analiza și cerceta, la cererea oricăreia dintre comisiile permanente pentru apărare, sesizările cetățenilor care se consideră lezați în drepturile și libertățile lor prin mijloacele de obținere privind securitatea națională. Aceeași comisie poate sesiza organele de cercetare penală, Avocatul Poporului sau orice altă instituție abilitată să ia măsuri în legătură cu activitatea serviciilor de informații, în urma sesizărilor primite de la persoane fizice sau juridice în legătură cu acestea. Comisia controlează modul de utilizare a fondurilor bănești destinate prin bugetul de stat, precum și constituirea și folosirea mijloacelor extrabugetare pentru serviciile de informații.
Se înființează un Consiliu special, care va evalua activitatea serviciilor de informații
Pe lângă această comisie, legea mai propune înființarea unui Consiliu de specialitate, compus din trei reprezentanți în domeniul siguranței naționale, juridic și tehnologia informației, numiți de ministerele de resort. Acest consiliu va evalua activitatea serviciilor de informații sub aspectul mijloacelor utilizate și a rezultatelor obținute și va emite recomandări în vederea îmbunătățirii activității acestora.
Consiliul va formula propuneri legislative în domeniul activității serviciilor de informații și propuneri de modificare pentru legislația în vigoare din acest domeniu. De asemenea, Consiliul va investiga sesizările primite de Comisia parlamentară în legătură cu încălcarea prevederilor constituționale și a altor dispoziții legale în activitatea serviciilor de informații și să emită opinii în vederea soluționării acestor sesizări.
Inițiativa legislativă în discuție a fost depusă la Camera Deputaților în data de 25 martie 2024, este semnată doar de inițiator, nu există alte susțineri. Avizele sunt așteptate până în data de 25 aprilie 2024. Senatul este Camera Decizională.