Mulți consideră că instituțiile cele mai importante ale statului se decredibilizează prin aceste acțiuni. Cei care au unități de cazare în Delta Dunării vor să ceară despăgubiri pentru că acest tip de mesaje le alungă turiștii. Și este doar începutul unui lung șir de acțiuni de acest fel, pentru că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) este obligat să le transmită, la cererea MApN, conform unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
„Alertă extremă – Există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian. Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori. Durata estimată: 90 min”, acesta a fost mesajul primit de tulceni și de turiști duminică seara, prin Ro-Alert, la ora 23.00.
Mulți tulceni au fost revoltați de mesaj, dar degeaba au dat vina pe IGSU, pentru că hotărârea de a transmite astfel de mesaje o ia Armata. Locotenent-colonel Adrian Marin, purtătorul de cuvânt al IGSU, a explicat, pentru Jurnalul, că mesajele Ro-Alert se transmit la cererea Ministerului Apărării Naționale, conform unui act normativ aprobat de Guvernul României.
„Explicația se regăsește în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 31 din 07.09.2023, art. 4, alin (1) și alin (2). Hotărârea este publică și poate fi consultată de oricine. Articolul 4 prevede, la alineatul 1: În cazul manifestării riscului de cădere a unor elemente aparținând mijloacelor de luptă utilizate în conflict, Ministerul Apărării Naționale notifică Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la zona specifică potențial a fi afectată. (2) În zonele comunicate conform alin. 1, se abilitează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să emită mesaje de avertizare și alarmare a populației prin sistemul Ro-Alert și/sau mijloacele de alarmare de la nivelul autorităților publice locale. Dacă se vor îndeplini criteriile stabilite în HCNSU, se vor adopta măsurile în consecință”, a explicat purtătorul de cuvânt al IGSU.
Se vor cere bani pentru pagube
În baza acestei hotărâri, IGSU va transmite mesaje Ro-Alert de fiecare dată când MApN va anunța potențiale pericole. Locuitorii județului Tulcea și turiștii care au mai rămas după ce statul a făcut tot posibilul pentru a-i îndepărta, în ultimii doi ani, vor fi nevoiți să se obișnuiască, de acum înainte, cu astfel de mesaje. Una dintre problemele care deja au apărut este decredibilizarea instituțiilor, spun oamenii din Delta Dunării.
„Noi, cei care suntem obișnuiți cu Delta, cei care suntem aici și cei circa 30% din turiștii care au mai venit în Deltă în ultimul an, nu intrăm în panică, însă dacă se va întâmpla ceva grav, nu va mai crede nimeni mesajele Ro-Alert. Dacă se dorește transformarea acestei zone în bază militară, noi nu avem nimic împotrivă, dar să ni se spună și nouă foarte clar să plecăm, iar statul să ne plătească și despăgubiri. De trei ani ne chinuim să facem minuni ca să păstrăm afacerile care aduc bani la bugetul statului, am făcut absolut tot ce ne stătea în putere: am redus prețurile, am oferit servicii suplimentare, de cea mai bună calitate, am făcut tot ce se putea pentru a mai avea turism, dar am tot așteptat să se termine această situație și vedem că este continuată. În acest caz, noi deja am început discuțiile cu avocații, să găsim varianta prin care să solicităm despăgubiri și să plecăm, până când se va termina războiul”, a declarat, pentru Jurnalul, Dragoș Cătălinoiu, președintele Asociației Patronale a Turismului din Delta Dunării.
Zona ar putea deveni bază militară
Mesajul Ro-Alert de duminică seara a venit exact după ce au apărut zvonuri legate de dorința NATO de a transforma Delta Dunării în bază militară. Chiar dacă zvonurile răspândite pe internet au pornit de la o speculație legată de exerciții militare care se fac în această zonă, cum se fac și la malul mării, prin acțiunea de duminică nu s-a făcut altceva decât să se confirme suspiciunile celor care cred că asta se pregătește.
Populația din Delta Dunării, proprietarii unităților de cazare și turiștii nu au unde să se adăpostească, în caz de atac asupra acestei regiuni. Așa-zisele adăposturi create pentru un eventual atac aerian sunt proiectate, de fapt, pentru a proteja de căderea unor obiecte mult mai inofensive și mai ușoare decât o bombă, explică un militar în rezervă.
„Bineînțeles că lumea râde de adăposturile prezentate în ultimele zile, pentru că din punct de vedere tehnic, acele construcții pot proteja de căderea unui copac sau a unei table, dar nu rezistă la bombardament. Este de neînțeles tot ce vedem în ultima perioadă, pentru că oamenii își pierd total încrederea în autorități”, a explicat, pentru Jurnalul, un fost militar.
Proprietarii și-au pierdut răbdarea
Din 24 februarie 2022 până în prezent nu a existat niciun pericol real pentru locuitorii sau pentru turiștii din Delta Dunării sau din restul județului Tulcea, însă zvonurile și chiar informațiile oficiale care nu s-au confirmat au gonit turiștii. Proprietarii unităților de cazare spun că doar 10-15% din totalul celor care au mai mers în Deltă de la începutul războiului din Ucraina sunt „turiști noi”, în rest fiind doar oameni care de foarte mulți ani își petrec acolo concediile și care știu foarte bine că un atac aerian asupra plaurilor și canalelor navigabile din Rezervația Biosferei ar fi greu de imaginat.
Un militar în rezervă spune că în primul rând nu ar arunca nimeni cu rachete în mijlocul naturii, fără să existe o țintă militară. În al doilea rând, chiar dacă antiaeriana Ucrainei ar devia vreo rachetă, așa cum s-a mai întâmplat, distanța de la graniță până în localitățile turistice este prea mare pentru a exista pericolul real chiar și în cazul unei astfel de erori.
În această situație, cei care au afaceri în Delta Dunării spun că nu există pentru situația creată altă explicație decât nevoia de a determina populația să plece, pentru a se transforma zona în teatru de operațiuni.
Unii dintre proprietarii unităților de cazare din Deltă spun că sunt dispuși să accepte situația ca atare, fiind vorba despre un război, dar își doresc o solicitare venită oficial din partea autorităților statului. Atât locuitorii județului Tulcea, cât și oamenii de afaceri care au făcut investiții aici ar trebui să poată fi despăgubiți pentru o eventuală evacuare a acestei regiuni a României.
Hotărârea nr. 31 din 07.09.2023 privind adoptarea unor măsuri de protecție pe teritoriul național din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina
Având în vedere contextul geopolitic și de securitate determinat de conflictul militar generat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei care implică confruntări armate în imediată vecinătate a granițelor României, confruntări ce pot genera riscuri pentru populația din localitățile din limitrofe acestor zone de conflict, luând în considerare atacurile recente și repetate efectuate asupra porturilor ucrainene Reni și Ismail precum și răspunsul apărării antiaeriene ucrainene care au determinat dispersarea mijloacelor utilizate pe suprafețe mari, ținând cont de urmările acestor confruntări înregistrate pe teritoriul României, în imediata vecinătate a zonelor de conflict, analizând riscurile la care este expusă populația precum și necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru protecția acesteia, raportat la prevederile legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă, în conformitate cu prevederile art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 20 lit. l) și n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea şi componența Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:
Art. 1 – Se abilitează Ministerul Apărării Naționale să evalueze și să stabilească zonele de pe teritoriul României, adiacente zonelor de conflict Reni și Ismail în care se instituie măsuri specifice de protecție a populației.
Art. 2 – (1) În zonele stabilite în condițiile art. 1, comitetele județene pentru situații de urgență dispun măsuri pentru informarea populației, identificarea spațiilor ce pot fi utilizate pentru adăpostire și asigurarea permanenței la sediile autorităților publice locale locurile de acționare a mijloacelor de alarmare. (2) Inspectoratele pentru situații de urgență din județele în care sunt stabilite zone în condițiile art. 1, asigură informarea populației cu privire la modul de comportare și acțiune, verificarea și eliberarea tuturor spațiilor cu destinație de adăposturi publice, precum identificarea altor spații ce pot fi folosite pentru protecția populației.
Art. 3 – Ministerul Apărării Naționale edifică spații de protecție a populației la nivelul localităților Plauru și Ceatalchioi, precum și la nivelul altor localități cu un număr mic și foarte mic de locuitori, stabilite la nivelul comitetelor județene pentru situații de urgență.
Art. 4 – (1) În cazul manifestării riscului de cădere a unor elemente aparținând mijloacelor de luptă utilizate în conflict, Ministerul Apărării Naționale notifică Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la zona specifică potențial a fi afectată. (2) În zonele comunicate conform alin. 1, se abilitează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să emită mesaje de avertizare și alarmare a populației prin sistemul Ro-Alert și/sau mijloacele de alarmare de la nivelul autorităților publice locale.
Art. 5 – În zonele prevăzute la art. 1, fără acoperire GSM ori neacoperite de mijloace de alarmare, inspectoratele pentru situații de urgență dislocă echipaje care asigură avertizarea/alarmarea populației, pe baza datelor transmise de dispecerate prin intermediul sistemelor de comunicații radio, folosind mijloacele mobile de avertizare sau comunicare.
Art. 6 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.