Sindicatele din învățământ și studenții au protestat ieri, în Piața Victoriei din Capitală, față de măsurile de austeritate care le încalcă drepturile câștigate în ultimii ani, în urma negocierilor cu guvernele anterioare. Protestatarii au scandat: „Jos Guvernul!” și „Demisia!”. În fiecare sindicat s-au făcut demersurile pentru declanșarea grevei generale, iar cei mai mulți profesori sunt de acord cu această formă de protest, dacă nu se va reveni la o situație de normalitate în sistemul de învățământ. Ca de fiecare dată când se ajunge la un astfel de conflict de muncă, greva generală s-ar putea declara fie în această primăvară, când se dau simulările pentru examenele naționale, fie la vară, în timpul examenelor finale.
Cele trei mari sindicate din Educație - Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală (FNS) Alma Mater -, împreună cu Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), au protestat în fața Guvernului, cerând demisia Executivului și revenirea la situația anterioară pachetelor de măsuri asumate de Ilie Bolojan.
FSLI și FSE „Spiru Haret” acuză Guvernul că destabilizează școala românească. Profesorii din sistemul preuniversitar cer revenirea la norma didactică anterioară, la numărul de elevi la clasă stabilit conform normelor europene (24-26, nu 28-32), la plata cu ora în cuantumul anterior aplicării măsurilor de austeritate - nu 22 de lei pe oră, cum a ajuns acum - și la bursele acordate înainte de tăierile bugetare. Profesorii au atras atenția și asupra consecințelor pe termen lung pe care le vor avea aceste măsuri de austeritate. Printre altele, elevii care urmează să intre la liceu se vor confrunta cu o concurență mai mare, din cauza reducerii numărului de locuri disponibile.
Studenții au anunțat că se alătură protestului organizat de federațiile sindicale, pentru intenția Executivului de a reduce bugetul alocat Ministerului Educației și Cercetării în anul 2026. Studenții au pierdut foarte mult din sprijinul acordat de stat, deși politicile publice ale guvernelor anterioare au alocat sume din ce în ce mai mari pentru creșterea numărului românilor cu studii universitare și scăderea abandonului școlar.
Se cere revenirea la situația inițială
Sindicatele profesorilor și asociațiile studențești cer încă de anul trecut abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” în primul pachet de măsuri de austeritate asumat de Guvern. Atât profesorii, cât și studenții reclamă că aceste măsuri au dus la degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar și la dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe.
De altfel, tot ce solicită atât profesorii, cât și studenții protestatari este prevăzut în Legea educației care a fost schimbată recent, tocmai pentru a stimula creșterea calității actului educațional și a reduce abandonul școlar. Prin ceea ce face, Guvernul Bolojan elimină toate investiții în Educație pe care le-au făcut guvernele anterioare, inclusiv ca politici publice finanțate masiv din fonduri europene - aceste investiții devenind, astfel, inutile.
Au venit din toată țara
La protestul din fața Guvernului, care s-a desfășurat ieri, între orele 12.00-13.30, era anunțată participarea a circa 2.000 de profesori, atât din sistemul preuniversitar, cât și din cel universitar, dar numărul lor a fost aproape dublu față de cel estimat, pentru că au venit la București și foarte multe organizații sindicale din toată țara.
Cei mai afectați de măsurile guvernului sunt profesorii din mediul rural și din orașele mici, pentru că vor fi obligați să facă naveta pe zeci de kilometri, dacă vor găsi ore în completare la școli care se află foarte departe de cea în care au catedrele incomplete. În aceste zone s-au și pierdut cele mai multe posturi, după aplicarea măsurilor Bolojan, iar directorii de școli și de licee se tem de un val de demisii din partea actualilor colegi, dacă situația va rămâne cea din prezent sau se va înrăutăți.
Tăierile de bugete aduc prejudicii statului
Protestatarii arată că tăierile de bugete nu aduc decât prejudicii statului, pentru că profesorii lucrează în condiții mult mai grele, improprii pentru menținerea calității actului educațional, ceea ce va avea consecințe nefaste pe termen lung. Nici măcar nu s-au făcut toate tăierile direct. Chiar și atunci când Ilie Bolojan a preluat interimatul la Educație și a anunțat că nu va mai tăia din bugete, a aplicat câteva trucuri prin care se mai pot elimina mii de cadre didactice din sistem - prin creșterea numărului de elevi la clasă, care desființează clase, mai ales la liceu, iar astfel se diminuează și numărul de ore, respectiv de posturi de profesori. Sindicatele au calculat peste 2.000 de posturi care vor dispărea în urma acestei ultime măsuri.
Reducerea drastică a claselor de a IX-a a dus automat la diminuarea normelor didactice, iar mulți profesori trebuie să predea în mai multe școli sau chiar în localități diferite, pentru a-și completa norma didactică, situație considerată de mulți imposibil de susținut pe termen lung. Sindicatele spun că deciziile au fost luate de Guvern fără o consultare reală cu cei afectați direct și că efectele vor fi resimțite nu doar de profesori, ci și de elevi.
„Proces de dezorganizare accelerată”
„Măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025 au declanșat un proces de dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar, cu efecte grave asupra elevilor, cadrelor didactice și calității educației. Sistemul de învățământ se află într-o gravă criză, provocată deliberat prin decizii politice luate iresponsabil, fără analize de impact, fără dialog social și fără asumarea consecințelor. În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban”, au transmis sindicatele din preuniversitar.
Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari. Aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional.
Sindicatele spun că există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/clasă, iar aceste măsuri vor avea consecințe grave: „Degradarea calității actului educațional; Imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii; Creșterea riscului de eșec și abandon școlar; Dispariția unui număr semnificativ de posturi didactice ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe”.
Peste 70% din profesori susțin blocarea examenelor
Rezultatele consultării pe care FSE „Spiru Haret” a derulat-o între 14 și 31 ianuarie 2026 reflectă o stare de nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ - a transmis federația. „Datele colectate de la peste 17.000 de participanți la chestionar demonstrează că politicile actuale sunt percepute ca fiind profund nocive pentru stabilitatea sistemului educațional. Deși chestionarul a avut un rol statistic, s-a constatat o dorință puternică de participare la grevă (74,7%), ceea ce determină trecerea la etapa legală de consultare”, au concluzionat reprezentanții profesorilor.
În baza votului membrilor, federația a anunțat, de comun acord cu celelalte două federații din sistemul de învățământ, un calendar al viitoarelor acțiuni de protest:
Etapa I (martie 2026): Având în vedere că 53,6% dintre cei dispuși să protesteze susțin acțiuni în perioada simulărilor examenelor naționale, Colegiul Liderilor FSE „SPIRU HARET” a decis declanșarea referendumului național pentru neparticiparea la aceste activități/grevă în perioada organizării simulărilor la Evaluarea Națională și Bacalaureat.
Etapa II (mai 2026): În absența unui răspuns favorabil din partea Guvernului în sensul de a reveni asupra măsurilor anti-educație dispuse în ultimul an, în luna aprilie se va demara referendumul pentru grevă generală, programată pentru ultima decadă a lunii mai 2026.