Ambele categorii amenință că nu vor mai face ore suplimentare obligatorii, iar sistemul se va bloca. Aceeași situație este și în Ministerul Afacerilor Interne, în penitenciare și în Probațiune. Problema deficitului de personal a rămas nerezolvată, din cauza blocajelor succesive create de guvernele anterioare. Prin blocarea posturilor s-a menținut permanent un dezechilibru în toate sectoarele de activitate unde sindicatele amenință acum cu greva generală. Educația are probleme și mai mari, pentru că în sute de școli au ajuns să predea circa 5.000 de cadre didactice necalificate, iar 6.000 de profesori sunt pensionari, ambele categorii fiind la plata cu ora, pe foarte puțini bani.
Angajații CFR Călători au protestat ieri, în fața Ministerului Transporturilor, dar nu se vor opri aici. Nemulțumirile lor sunt legate atât de nivelul de salarizare, cât și de problemele create de deficitul de personal, care-i obligă să facă muncă suplimentară. Trenurile s-ar putea opri pe 20 iulie, dacă mecanicii de locomotivă vor refuza să facă ore suplimentare.
Nu pot face grevă generală, pentru că nu pot întruni pașii prevăzuți de lege, având Contractul Colectiv de Muncă valabil doar până în ultima zi a anului, dar nici nu e nevoie să ajungă la această formă de protest. Nici măcar de greve spontane nu ar fi nevoie, ca să blocheze toată activitatea pe căile ferate. „În jurul datei de 20 iulie 2023, mecanicii de locomotivă au norma de lucru efectuată și refuză să mai facă ore suplimentare, iar trenurile stau”, a explicat, pentru Jurnalul, Rodrigo Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.
Cercul vicios salarizare-atractivitate
Deficitul de personal din CFR este cauzat de nivelul scăzut de salarizare. Sindicatele spun că este un cerc vicios care pare a nu se putea rezolva. Oamenii au plecat prin pensionare sau din cauza salariilor mici, iar posturile au fost blocate, de mai multe ori, din anul 2000 până în prezent, astfel încât s-a degradat grav resursa umană a companiei de transport feroviar a statului român. Sindicatele au tras semnale de alarmă prin toate protestele pe care le-au făcut în ultimii ani, dar problemele au rămas nerezolvate, tot din cauza subfinanțării companiei, care face ca bugetul alocat CFR SA, CFR Călători și CFR Infrastructură să mențină deficitul de personal. Pe de o parte, nivelul de salarizare oferit nu este atractiv pentru mulți dintre cei care și-ar dori o carieră feroviară, iar pe de altă parte, companiile statului sunt obligate să se încadreze într-un buget alocat cu un an înainte, deci nu pot nici să facă angajări suplimentare, chiar dacă au nevoie de personal calificat.
Cea mai gravă problemă o au acum mecanicii de locomotivă, cărora nu li se rezolvă revendicările salariale nici prin noul Statut al Feroviarului, lege care intră în vigoare de la 1 iulie.
Posturi blocate succesiv și buget deficitar
Tot deficitul de personal creează probleme și în sistemul de Sănătate. Federația Solidaritatea Sanitară continuă acțiunile de protest, până la greva generală, din cauza mai multor nemulțumiri ale cadrelor medicale, iar forma de protest pe care o vor aplica este „Demisia din contractele de gărzi suplimentare”, la care au aderat 1.128 de medici, la nivel național.
„Acţiunile de protest aflate în desfăşurare vor fi continuate şi accentuate. La ora actuală Federaţia Solidaritatea Sanitară are în plină desfăşurare protestul numit Demisia din contractele de gărzi suplimentare - CIM-urile cu timp parţial, aferente gărzilor suplimentare normei de bază (...). Această acţiune îşi arată deja primele rezultate, mai multe spitale mari anunţând că nu vor putea acoperi gărzile din cauza acestei forme de protest”, anunţă sindicatul.
În Sănătate este deficit de personal și în rândul medicilor și asistenților medicali, dar și în celelalte domenii care necesită personal auxiliar. Situația este aceeași din anul 2000. „Este o problemă deficitul de personal și cerem deblocarea posturilor. Problema trenează de foarte mult timp. În pandemie s-au mai deblocat posturi, dar acum a revenit, mai ales pentru că oamenii nu se mai înscriu la concursuri, pentru ocuparea posturilor, din cauza nivelului de salarizare, la categoriile de personal auxiliar”, a explicat, pentru Jurnalul, Daniel Bulboacă, vicepreședinte al Federației Solidaritatea Sanitară.
Se angajează un medic dacă moare altul
Oamenii au fost nevoiți să lucreze ore suplimentare care nu s-au transformat în libere, așa cum prevede legea, pentru că nu are cine să-i înlocuiască. Bani nu pot primi pentru aceste ore suplimentare, pentru că nu permite legea. În cazul personalului sanitar se pot rezolva problemele prin delegări temporare de la un loc de muncă la altul. Programul unui medic este de 7 ore pe zi, dintre care una este de gardă, dar atunci când medicii își vor da demisia din aceste contracte de gărzi suplimentare, nu se vor mai putea asigura nici urgențele.
În cazul posturilor blocate în spitale, situația este de un cinism extrem: se așteaptă să iasă un om ca să-i ia locul altul. Practic, dacă nu moare sau nu se pensionează niciun medic, nu poate fi angajat altul. „Finanțarea proastă a spitalelor a pus în dificultate conducerea acestora în legătură cu angajarea de personal, pentru că managerii trebuie să se încadreze într-un anumit buget din anul anterior. În foarte multe spitale s-au făcut angajări doar atunci când cineva a plecat, fie prin pensionare, fie la alt loc de muncă sau, în cel mai nefericit caz, prin deces. Doar așa s-au făcut angajările, în ultimile două decenii, om la om”, a mai explicat liderul de sindicat.
Potrivit calendarului protestelor Federației Solidaritatea Sanitară, pe 29 iunie va avea loc lansarea unui protest inovativ şi transmiterea solicitărilor de încheiere a Acordului şi Procedurii pentru grevă, iar în 6 iulie vor fi pichetate unităţi sanitare din ţară. Pe 12 iulie va fi organizat un nou miting naţional al angajaţilor din Sănătate, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, iar pe 19 iulie va avea loc greva de avertisment, pas necesar, conform Legii dialogului social, înaintea declanșării grevei generale, pe 27 iulie.
Paza se face cu deținuți, în penitenciare
Întâlnim același cerc vicios și în sistemul penitenciar, unde nivelul scăzut de salarizare pentru condițiile grele de muncă fac posturile scoase la concurs neatractive pentru cei care ar vrea să se angajeze, dar la această problemă se adaugă și în acest domeniu blocarea posturilor, de către guvernele din ultimii 15 ani.
În cazul polițiștilor din penitenciare, deficitul de personal este acum de 30% în raport cu numărul de posturi prevăzute - 12.500 din 16.050 – dar ajunge la 50% în sectorul operativ, adică în privința celor care intră în contact direct cu deținuții. Conform standardelor aprobate de Ministerul Justiției, numărul minim de angajați din Poliția Penitenciară ar trebuit să fie 20.000, iar sindicatele au calculat la 24.000 numărul salariaților, pentru ca acest sector să funcționeze în condiții optime. „Deficitul de personal este imposibil de completat, în acest moment, pentru că nu există resursă umană, nu mai avem candidați și nici buget, pentru că Guvernul a decis să suspende concursurile de angajare”, a explicat, pentru Jurnalul, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP). Chiar dacă sindicatele din acest sector de activitate au renunțat la acțiunile de protest, după ce au primit de la Guvern o parte din ceea ce au cerut, problema deficitului de personal va fi greu de rezolvat și va genera noi conflicte între sindicate și stat, așa cum s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când s-a creat această situație.
Mai mulți polițiști pensionați decât încadrați
Și în Poliție și Jandarmerie sunt aceleași probleme. Deficitul de personal este de circa 20.000-25.000 de polițiști (peste 20% din necesarul de personal, la nivel de țară), încă din anul 2000. În 2005-2006 s-a recurs pentru prima oară să angajarea personalului din sursă externă, dar tot atunci au apărut și probleme grave. Au fost descoperiți infractori printre cei astfel angajați, încă din anul 2006. Situația s-a repetat de fiecare dată când s-au făcut astfel de angajări, dar soluții par a nu exista, mai ales pentru că de fiecare dată când ies din sistem mai mulți polițiști și jandarmi, trebuie să fie înlocuiți și sunt greu de găsit oameni calificați.
Din cauza deficitului de personal, menținut constant la aproximativ același nivel după anul 2005, s-a recurs fie la încadrări din surse externe, fie la scurtarea perioadei de școlarizare. Astfel, din sursă externă au intrat în poliție peste 1.000 de persoane, în anul 2016, în timpul guvernării lui Dacian Cioloș, apoi sindicatele din Poliție au cerut o minimă pregătire pentru cei care sunt trimiși pe stradă, acolo unde ar trebui să cunoască proceduri, legislație, dar mai ales cum să evalueze corect situațiile în care se află și cum să interacționeze cu cetățenii. În doar șase luni de pregătire practică, un novice nu se poate pregăti pentru a deveni polițist, dar nu s-a ținut cont de acest lucru, în ultimii ani.
Au existat și multe conflicte între tinerii absolvenți ai școlilor de Poliție și cei intrați prin încadrare din sursă externă. Oricum, numărul celor care au intrat până acum prin încadrare din sursă externă nu a fost niciodată mai mare de 3.000 pe an, cu mari eforturi și riscuri asumate de un sistem deja aproape în colaps din cauza lipsei de personal.
Sistemul a fost zdruncinat și de modificările legislative care le-au facilitat polițiștilor ieșirea la pensie la 50 de ani, cu bonusuri semnificative, în 2017, apoi s-au blocat și posturile. Polițiștii ies și ei în stradă, periodic, pentru același tip de revendicări: salarii și rezolvarea problemelor cu deficitul de personal. În această perioadă nu s-au anunțat mitinguri sau greve, însă nici problemele din sistem nu s-au rezolvat, astfel încât conflictul între sindicate și guvern se poate declanșa oricând.
Cei mai mulți bugetari amână declanșarea protestelor până la noua Lege a salarizării. Dacă noile grile de salarizare nu-i vor satisface, protestele masive ar putea începe din ianuarie 2024, chiar în anul electoral pentru alegerile locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.
Cumulul pensiei cu salariul va elimina 6.000 de profesori
Sistemul de Educație se bazează anual pe circa 6.000 de cadre didactice care au ieșit la pensie și acceptă să predea, la plata cu ora, în multe unități de învățământ pentru care nu se găsesc profesori. Situația este gravă, de circa 20 de ani, în foarte multe localități, mai ales din mediul rural, unde cadrele didactice nu vor să se titularizeze, pentru că ar trebui să facă naveta pe banii lor și să accepte salarii mici. Astfel, între 11.000 și 16.000 de posturi sunt acoperite în fiecare an cu necalificați și cu pensionari. Acum, conform estimărilor sindicatelor din învățământ, sunt circa 5.000 de cadre didactice necalificate și 6.000 de profesori pensionari. Dacă va intra în vigoare legea care interzice cumulul pensiei cu salariul, acele ore predate de pensionari vor rămâne fără acoperire sau se vor căuta necalificați care să-i înlocuiască pe profesori.
Guvernul speră să poată rezolva această problemă prin majorarea salariilor, în noua grilă de salarizare fiind prevăzut deja salariul minim al debutantului la nivelul celui mediu brut pe economie, iar restul se vor calcula pe baza acestuia. Rămâne, însă, problema navetei cadrelor didactice, mai ales în mediul rural, pentru că un salariu de circa 4.000 de lei nu este suficient pentru un debutant care ar accepta să facă naveta pe banii lui, în condițiile în care multe școli nu decontează transportul profesorilor. Va rămâne, astfel, deficitul de personal în școli.