La ora închiderii ediției, liderii PSD și PNL erau reuniți într-o ședință aprinsă, care, la finalul ei, ar fi urmat să dea și oficial numele lui Cîrstoiu drept candidatul unic. Cîrstoiu a fost măsurat, până acum, într-un singur sondaj de opinie, cu 15% din voturi. Sub Sebastian Burduja și mult sub Gabriela Firea, ceilalți doi posibili candidați unici luați în calcul de cele două partide. Cu toate acestea, partidele, în special PSD, cred că medicul va putea recupera deficitul de notorietate și nivelul de încredere până în 9 iunie, astfel încât să-l învingă pe Nicușor Dan, dar să-l depășească, la vot, și pe Piedone. Însă există și o opinie potrivit căreia Cătălin Cîrstoiu este candidatul ideal al Coaliției care ar garanta victoria lui Cristian Popescu Piedone și care ar menține o distanță importantă a acestuia din urmă față de Nicușor Dan.
Coaliția de guvernare PSD-PNL s-a reunit, aseară, într-o nouă ședință pentru stabilirea strategiei pe care o vor aborda la alegerile locale din data de 9 iunie, cu 82 de zile înainte de scrutinul electoral. PNL și PSD au intrat la aceste negocieri cu ideea de a merge cu un candidat comun pentru funcția de primar general al Capitalei, cu o listă comună pentru Consiliul General al Municipiului București, dar și cu candidaturi comune pentru primăriile de sector.
Noul nume de candidat pentru Primăria Capitalei care a intrat în discuția Coaliției este cel al medicului ortoped Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Clinic Universitar de Urgență București și decan al Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila”. Cîrstoiu este fiu lui Ion Cîrstoiu, fost deputat PDL de Argeș, și este căsătorit cu doctorița Monica Mihaela Cîrstoiu, medic ginecolog, nașul lor de cununie fiind nimeni altul decât Traian Băsescu.
Cătălin Cîrstoiu este cel cu care PSD și PNL speră să-l bată pe Nicușor Dan în alegerile locale pentru Primăria Capitalei din data de 9 iunie 2024, o decizie finală urmând să fie așteptată chiar zilele acestea, când forurile statutare ale celor două partide ar trebui să valideze, fiecare, această candidatură. Cel puțin acesta era scenariul pe care l-au anunțat liderii politici aseară, la intrarea în ședința Coaliției.
Un singur sondaj l-a măsurat. Avea 15%
Medicul Cătălin Cîrstoiu a fost măsurat, în sondajele sociologice, o singură dată, deși el a mai apărut ca posibilă variantă de candidat comun al Coaliției. Între 28 februarie și 2 martie 2024, acesta a apărut într-un sondaj de opinie realizat de ARA Public Opinion, cu o cotă de vot de 15%, în condițiile în care Nicușor Dan era cotat, în aceeași cercetare, cu 35 la sută.
Reamintim că, luna aceasta, atât PNL, cât și PSD au comandat propriile cercetări sociologice pentru a stabili care este cel mai bun candidat pentru funcția de primar general. Au fost măsurați Gabriela Firea, din partea PSD, care ar fi obținut 30%, și Sebastian Burduja, din partea PNL, care ar fi obținut 16 procente. Pe primul loc se situează Cristian Popescu Piedone, cu 39%, urmat de Nicușor Dan, cu 31%.
Partidele au măsurat trei scenarii, din care unul conform căruia PNL și PSD ar urma să meargă separat la alegerile din București, iar două testând intenția de vot în cazul unui candidat comun. Dacă acest candidat comun ar fi fost Gabriela Firea, scorul acesteia ar fi fost de 36,02 la sută, din care 30% scorul de bază al PSD și doar 6,02% voturi de la PNL. Restul votanților liberali ar migra către Nicușor Dan, care ar avea, în această ipostază, un scor de 38,98 la sută, în timp ce clasamentul ar fi condus de Cristian Popescu Piedone, cu 39%.
Scorul cel mai slab
În schimb, dacă Sebastian Burduja ar fi fost candidatul comun al Coaliției, 40% dintre alegătorii PNL ar migra către Nicușor Dan, iar 60% dintre votanții PSD ar migra către Cristian Popescu Piedone. Acesta din urmă ar obine, astfel, 57% din voturi, Nicușor Dan ar lua 36,6%, iar Sebastian Burduja, ca și candidat unic PSD-PNL, ar obșine doar 20,06%.
Acesta este și motivul pentru care cele două partide mari au decis să nu meargă pe mâna niciunuia dintre cei doi posibili candidați proveniți din activele de partid, deoarece niciunul dintre aceștia nu ar putea să-l învingă pe Nicușor Dan.
Recapitulând, la acest moment, plecând de la toate cercetările sociologice, candidatul PUSL, Cristian Popescu Piedone se află pe primul loc, cu o cotă de vot cuprinsă între 39% și 57%. Pe locul al doilea se află actualul primar general, Nicușor Dan, candidatul USR, PMP și Forța Dreptei, cu o cotă de vot cuprinsă între 31% și 38,98%. Iar Coaliția PSD-PNL se află abia pe locul al treilea, indiferent de numele candidatului comun pe care l-ar arunca în cursă. Gabriela Firea, cel mai bine cotat candidat, ar obține între 30% și 36,02%. Sebastian Burduja, pe de altă parte, ar obține între 16% și 20,6%. Iar medicul Cătălin Cîrstoiu ar obține, potrivit ARA Public Opinion, 15%, fiind, astfel, cel mai slab cotat candidat comun al celor două partide.
Timp prea scurt pentru a crește peste Nicușor Dan și Piedone
De ce ar merge cele două partide de guvernare pe o asemenea variantă, în condițiile descrise mai sus, este greu de înțeles. Așa cum am arătat mai sus, până la alegerile din data de 9 iunie 2024, mai sunt 82 de zile, timp în care Cătălin Cîrstoiu ar trebui să crească, atât ca notorietate, cât și ca încredere, dar mai ales ca intenție de vot, astfel încât să îi depășească atât pe Gabriela Firea, cât și pe Nicușor Dan, dar și pe Cristian Popescu Piedone. O țintă aproape imposibilă, așa cum arată majoritatea analiștilor și sociologilor, mai ales că, în interiorul celor 82 de zile rămase până la alegeri, au loc sărbătorile Pascale, precum și vacanțele de 1-2 mai și de 1 iunie.
Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, este optimist. Întrebat dacă Gabriela Firea ar lua în calcul o candidatură independentă la Primăria Capitalei, acesta a recunoscut că „sigur că nu ar fi un lucru bun, electoral vorbind, dar ştiind-o pe Gabriela Firea, ştiu că este un om de echipă şi nu cred, cel puţin în acest moment, nu cred că, dacă decizia pe cifre se va lua înspre un candidat unic, dumneaei va candida independent. Nu cred”. Referitor la riscul pe care şi-l asumă coaliţia, în cazul în care va decide să meargă cu Cătălin Cîrstoiu la Capitală, ţinând cont de posibilitatea ca Piedone să contabilizeze din voturile PSD - PNL, social-democratul a susţinut că lucrurile în sondaje se vor schimba „dramatic” în momentul în care va fi anunţat candidatul coaliţiei.
Însă, candidatura lui Cătălin Cîrstoiu din partea PSD-PNL ar fi, totodată, una dintre cele mai interesante variante din perspectiva înlăturării lui Nicușor Dan de la conducerea Primăriei Capitalei, după 9 iunie 2024, oricât de ciudat ar părea. O astfel de candidatură ar securiza avantajul lui Cristian Popescu Piedone față de Nicușor Dan, lucru mult mai greu de obținut dacă, spre exemplu, candidatul comun ar fi fost Gabriela Firea, scenariu în cazul căruia diferența dintre Piedone și Nicușor Dan fiind de doar 0,2 la sută. Această diferență nu garantează, însă, înlăturarea actualului primar din funcție.
Trebuie tranșată problema sectoarelor, dar și a orașelor controlate de USR
Nu doar subiectul candidatului comun la Primăria Capitalei trebuie tranșată de partidele care formează Coaliția de guvernare, ci și o listă comună pentru Consiliul General al Municipiului București, pentru consiliile locale ale Sectoarelor 1-6, dar, totodată, trebuie stabiliți candidații comuni și pentru primăriile de sector. Mai exact, pentru Primăriile Sectoarelor 1 și 2, unde, în acest moment, sunt primari de la USR, dar și pentru Primăria Sectorului 5, condusă, în acest moment, de Cristian Popescu Piedone.
Iar aici există o altă problemă majoră pentru Coaliție. PUSL a desemnat, la finalul săptămânii trecute, candidații partidului pentru primăriile de sector, iar la Sectorul 5 a fost desemnată candidatura fiului lui Cristian Popescu Piedone, Vlad Popescu Piedone. Acesta din urmă este deputat PUSL în Parlamentul României, afiliat grupului parlametar al PSD din Camera Deputaților. Această situație ar face ca PSD, împreună cu PNL, să vină cu un contracandidat care să-l concureze pe propriul lor deputat.
La Sectorul 1, Coaliția are, de asemenea, o problemă procedurală. Politic, Primăria Sectorului 1 ar trebui să revină PNL, iar numele pe care partidul condus de Nicolae Ciucă îl împinge în față este cel al lui Sebastian Burduja. Acesta din urmă este, însă, președintele interimar al PNL București, în timp ce organizația PNL Sector 1 este condusă de George Tuța, îndrituit să aspire la poziția de candidat.
La Sectorul 2, PSD are două variante de posibili candidați. Unul este actualul prefect al Capitalei, Rareș Hopincă, iar celălalt este fostul viceprimar liberal de sector, actualul deputat PSD Dan Cristian Popescu.
La sectoarele 3, 4 și 6, PSD și PNL ar urma să-i susțină pe primarii aflați în exercițiu, mai exact pe Robert Negoiță, pe social-democratul Daniel Băluță și pe liberalul Ciprian Ciucu.
Două zone cu animozități „ideologice”
Nu în ultimul rând, Coaliția trebuie să stabilească, de asemenea, candidaturi comune și în celelalte municipii, reședințe de județ, controlate, în prezent, de primari de la USR. La Timișoara, spre exemplu, unde PSD și PNL vor să-l înlăture pe Dominic Fritz, exist animozități între filialele județene ale celor două partide, mai exact între organizația PSD, condusă de Alfred Simonis, și cea de la PNL, condusă de președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica. Cel mai bine cotat candidat care să-l bată pe Dominic Fritz este fostul primar al Timișoarei, liberalul Nicolae Robu.
De asemenea, la Brașov, PSD și PNL ar trebui să găsească un candidat comun care să-l înlăture de la conducerea primăriei pe USR-istul Allen Coliban. Iar la Bacău ar trebui găsit un candidat comun care să-l trimită acasă pe primarul USR Lucian Daniel Stanciu Viziteu.
O situație încurcată se regăsește și la Iași, unde, săptămânile trecute, organizația PSD a cerut conducerii PNL să îi retragă sprijinul politic actualului președinte liberal al Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, vizat în mai multe dosare penale.
Tot la Iași, actualul primar PNL, Mihai Chirica, care ar trebui să beneficieze de sprijinul social-democraților locali, a dezertat, în trecut, din PSD și a trecut de partea liberalilor.
Alianța Dreapta Unită mai așteaptă. ÎCCJ a amânat verdictul cu privire la protocolul respins de BEC
Nici pe partea „dreaptă” a eșichierului politic lucrurile nu sunt tocmai calme. Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, pentru astăzi, judecarea contestației formulate de Partidul Mișcarea Populară împotriva deciziei de duminică a Biroului Electoral Central de respingere a constituirii Alianței Dreapta Unită (ADU), formată din USR, PMP și Forța Dreptei.
De altfel, chiar contestatarii de la PMP au cerut amânarea judecării cauzei, după ce, ieri, instanța ar fi trebuit să tranșeze această contestație. Cererea de amânare a fost formulată de avocații PMP, în vederea conexării a două dosare diferite care vizează lucruri similare.
Reamintim că Biroul Electoral Central a respins protocolul de constituire a Alianței Dreapta Unită, arătând că, văzând înscrisurile aflate în Registrul Partidelor Politice, președinte al Partidului Mișcarea Populară este Cristian Diaconescu, „acesta fiind în drept să reprezinte PMP”. Însă, din partea PMP, protocolul de constituire a alianței a fost semnat de Eugen Tomac și de Ionuț Simionică. BEC „a luat act de faptul că niciunul dintre aceștia nu apar înscriși în Registrul Partidelor Politice ca președinte al PMP”.
În acest sens, Biroul Electoral Central a constatat că s-au încălcat prevederile Statutului PMP, care dă dreptul președintelui să reprezinte PMP în relațiile oficiale și să conducă negocierile politice purtate în numele partidului, inclusiv negocieri pentru încheierea de alianțe electorale. Decizia este semnată de președintele BEC, Vasile Bîcu, care este judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, adică al instanței unde PMP a formulat contestația.