Burleanu nu se lasă parcat lângă trofeul rușinii pe care naționala noastră l-a cucerit la Euro 2016. Nesimțirea îl protejează pe împricinat de asumarea vreunei vinovății. Ba, mai mult, politrucul și-a luat maidanul la purtare și bagă discursuri diareice despre impecabilitatea predictibilă și sustenabilă care-i călăuzește cariera spre noi culmi de civilizație și progres.
Când l-a adus pe Iordănescu la națională, burleanca tranca fleanca ne asigura că a făcut cea mai bună alegere. Promisele succesuri au devenit între timp eșece. Dar docentul de duzină n-are nicio apăsare și recidivează cu dezinvoltură. Ne asigură cu tupeu că a făcut din nou o alegere superlativă. L-a adus la națională pe prăfuitul Cristoph Daum. Un expert în ”revirimente rapide”. Nu-mi permit să comentez competențele celui care debutează în România ca selecționer. Am însă îndoieli în privința vreunei reușite atunci când mă gândesc că neamțul va fi nevoit să lucreze într-o federație în care nu se prea trage apa. De fapt, încă de la instalare, prin circul de la Comitetul Executiv, Burleanu a reușit să înrăhățească relațiile dintre noul angajat federal și reprezentanții primei ligi.
Între Burleanu și profesionism funcționează aceeași relație care nu a reușit să împrietenească baba cu mitraliera. Numai astfel se poate explica faptul că bezmeticii fotbalului vor să impună în Liga 1, ligă profesionistă, reguli caracteristice zonelor de formare. Obligația echipelor de primă divizie de a avea neapărat în teren jucători sub 21 de ani este absolut prostească și, în consecință, inacceptabilă. De aceea, marea majoritate a cluburilor și LPF vor să curețe regulamentele federale de o asemenea idioțenie. Dar minioții din FRF nu se lasă și trec la atac. Gino Iorgulescu, Gigi Becali și Florin Prunea figurează printre cei vizați de împroșcarea veneticilor. Burleanu îl consideră laș pe Iorgulescu. Să fim serioși. În cariera sa, Gino a stropit tufișuri cu d-ăștia care acum îl critică. Cu Prunea, prietenii mai glumesc. C-așa-i în fotbal. Dar Prunea a călcat iarba ca titular al fotbalului pe niște stadioane care nu-i acceptă pe federalii noștri decât ca recuzită de pripas. Iar despre Becali, ce să mai vorbim? Creează spectacole savuroase. Dar fotbalul susținut financiar de Becali a creat performanțe cu care burlenii nu s-au întâlnit nici măcar în vis. Să continuăm? N-are niciun rost. Concluzia e clară. Cine nu are cu ce n-are nicio vină. Vinovați sunt cei care lasă butoanele la îndemâna unor impostori.