Rusia ar trebui să preia controlul asupra orașelor Narva, din Estonia, Klaipeda, din Lituania, și Daugavpils, din Letonia, a spus Plotnikov, în timpul unei dezbateri care a avut loc la televiziunea rusă de stat. Prin această intervenție, Putin ar corecta o „greșeală istorică”, făcută atât de către Lenin, cât și de către dictatorul sovietic Stalin.
„Colegii mai tineri mi-au spus că este timpul să corectăm nedreptatea istorică săvârșită atât de către Vladimir Lenin, atunci când Imperiul rus s-a prăbușit, cât și de către Iosif Stalin”, a declarat el.
Plotnikov a explicat că această „corecție” ar însemna „readucerea, în Rusia, a orașelor Narva, din Estonia, Dvinsk, cunoscut acum sub numele de Daugavpils, din Letonia, și Memel, cunoscut acum sub numele de Klaipeda, din Lituania.”.
Atât Narva, cât și Klaipeda sunt orașe portuare, care oferă acces la Marea Baltică, în timp ce Daugavpils este un nod feroviar și un centru industrial important. În plus, Narva este plasat pe granița cu Rusia și are o populație formată dintr-o majoritate covârșitoare rusă.
Comandantul în rezervă a criticat apoi statele baltice pentru susținerea Ucrainei, amenințându-le cu „consecințe” devastatoare, dacă vor continua să sprijine Kievul.
„Oamenii din aceste țări ar trebui să înceteze să mai susțină Ucraina, altfel vor suporta consecințele!”, a avertizat el.
Tensiuni la cote maxime
Tensiunile din țările baltice se află la cote maxime, după ce Ministerul rus al Apărării a publicat, săptămâna trecută, o rezoluție prin care propune Moscovei să modifice granițele maritime cu Finlanda și Lituania, în Marea Baltică, începând din ianuarie 2025.
În urma retrasării frontierei maritime, Kremlinul ar urma să declare zonele finlandeze și lituaniene ale mării ca fiind rusești. Textul proiectului de decret a fost postat pe site-ul oficial al „Registrului legilor”, la 21 mai, însă, ulterior, a fost șters.
Proiectul, apărut pe portalul juridic al guvernului de la Moscova, a provocat reacții furioase din partea statelor baltice, precum și a Suediei și Finlandei. Marea Baltică are ca state riverane Finlanda, Suedia, Danemarca, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Rusia și Germania.
Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a scris pe X: „Aceasta este o escaladare evidentă a tensiunilor împotriva NATO și a Uniunii Europene, care necesită un răspuns ferm și adecvat!”.
La rândul său, într-o declaraţie acordată agenției Reuters înainte ca documentul să fie retras, ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna, a susţinut că apariţia acestuia ar putea fi o „încercare de a crea confuzie”.
Negările Moscovei
Rusia nu are nicio intenţie de a-şi modifica frontiera maritimă în Marea Baltică, nici zona sa economică exclusivă sau platoul continental, le-a declarat, ulterior, o sursă oficială de la Moscova agenţiilor ruse de presă.
Înainte de a fi șters, proiectul, elaborat de Ministerul rus al Apărării, menționa zona de est a Golfului Finlandei precum şi apele adiacente porturilor Baltisk şi Zelenogradsk, din exclava rusă Kaliningrad - situată între Polonia şi Lituania -, adăugând că, în cazul aprobării propunerii sale, aceasta ar modifica frontiera maritimă a Rusiei şi hărţile de navigaţie, după ultima lor actualizare, care datează din ianuarie 1985.
Potrivit Ministerului rus al Apărării, stabilirea coordonatelor frontierei din 1985 a fost făcută pe baza unor hărţi maritime de la jumătatea secolului al XX-lea, care nu mai corespund pe deplin coordonatelor topografice actuale.
Întrebat despre respectivul proiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns că „nu este nimic politic în asta”. El a admis, însă, existenţa unor tensiuni în zona Mării Baltice şi, în consecinţă, necesitatea ca Rusia să ia măsuri pentru a-şi garanta securitatea.
Kremlinul a mai pus ochii pe un teritoriu
Un alt teritoriu din regiune râvnit de ruși este coridorul Suwalki, o fâșie de teren care se întinde pe aproximativ 100 de kilometri, urmărind frontiera dintre Polonia și Lituania, între exclava rusească Kaliningrad și Belarus. De altfel, coridorul leagă Kaliningrad de Belarus.
În Kaliningrad se află Flota Baltică a Rusiei și mai multe baze aeriene, precum și un sistem de rachete Iskander-M - ale cărui focoase nucleare sunt capabile să lovească ținte aflate la o distanță de 500 de kilometri.
Coridorul Suwalki face însă parte din teritoriul NATO, iar acest lucru a devenit o sursă de iritare considerabilă pentru Kremlin.
Dacă Rusia ar pune mâna pe coridor, acesta i-ar oferi o legătură terestră directă cu Kaliningrad, prin Belarus, aliatul său de nădejde.
De asemenea, în acest scenariu, Moscova ar izola statele baltice - Lituania, Estonia și Letonia - de restul Europei, lăsându-le vulnerabile în fața unui posibil viitor atac rusesc.
De altfel, susțin analiștii militari occidentali, în cazul izbucnirii unui conflict militar în regiune, coridorul Suwalki ar fi, probabil, primul teritoriu atacat de Rusia.