Trump a amenințat că va impune noi sancțiuni dure împotriva Rusiei, precum și tarife vamale de 100% pentru țările care cumpără petrol rusesc - în special China și India - dacă Putin nu acceptă o încetare a focului pe frontul din Ucraina.
Încăpățânarea lui Putin de a continua războiul este însă alimentată de convingerea sa că Rusia deține avantajul în conflict, dar și de scepticismul privind eficiența unor noi sancțiuni americane, după mai bine de trei ani și jumătate de penalități economice succesive, susțin trei surse familiare cu discuțiile interne de la Kremlin, citate de Reuters.
Deși liderul rus nu dorește să-l provoace direct pe Trump și este conștient că ar putea rata o oportunitate de a detensiona relațiile cu Washingtonul și Occidentul, prioritățile sale rămân obiectivele de război, au dezvăluit două dintre surse.
Potrivit uneia dintre acestea, obiectivul final al lui Putin este capturarea completă a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson - teritorii pe care Rusia le consideră deja parte a Federației - urmând apoi inițierea unor negocieri de pace.
Dacă Putin ar reuși să controleze total aceste patru regiuni, ar putea susține că și-a atins obiectivele în războiul din Ucraina.
Procesul actual de negocieri, în cadrul căruia reprezentanți ruși și ucraineni s-au întâlnit de trei ori din mai până în prezent, este perceput de Moscova mai degrabă ca un efort de a-i arăta lui Trump că Putin nu respinge ideea păcii, a precizat prima sursă.
Cu toate acestea, discuțiile sunt, în mare parte, lipsite de conținut real și se limitează la subiecte umanitare.
Rusia afirmă că dorește un acord de pace pe termen lung, însă negocierile sunt îngreunate de distanța mare dintre pozițiile celor două tabere.
Printre cererile formulate de Moscova se numără retragerea totală a trupelor ucrainene din cele patru regiuni ocupate, statutul de neutralitate al Ucrainei și limitarea dimensiunii armatei sale - cerințe respinse categoric de Kiev.
În pofida tensiunilor, există semnale că un acord ar putea fi totuși posibil înainte de expirarea termenului. Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să viziteze Rusia în această săptămână, pe fondul escaladării retoricii între președintele american și Moscova privind riscurile unui conflict nuclear.
Deși Trump l-a lăudat în trecut pe Putin și a deschis discuții despre posibile afaceri între cele două state, președintele american s-a arătat tot mai nemulțumit în ultima perioadă.
Acesta a criticat dur bombardamentele continue ale Rusiei asupra Kievului și altor orașe, pe care le-a numit „dezgustătoare”, și a denunțat atitudinea liderului rus ca fiind „o prostie”.
Kremlinul a transmis că a luat act de declarațiile lui Trump, dar a refuzat să le comenteze public.
Putin respinge presiunile lui Trump
Potrivit unei surse apropiate Kremlinului, Putin este îngrijorat, în discuții private, de deteriorarea relațiilor cu SUA. Deși încă speră într-o eventuală apropiere de America și reluarea schimburilor comerciale cu Occidentul, Putin „este îngrijorat” de iritarea lui Trump, a precizat aceeași sursă.
Cu toate acestea, în contextul în care forțele ruse avansează pe front, iar Ucraina este supusă unei presiuni militare intense, liderul de la Kremlin nu consideră că este momentul să pună capăt războiului. „Poporul rus și armata nu ar înțelege o oprire acum”, a adăugat sursa citată.
Deși Putin apreciază relația cu Trump și nu dorește să-l provoace, „prioritatea sa absolută rămâne războiul - nu-și poate permite să-l încheie doar pentru că Trump cere asta!”, a confirmat o a doua sursă rusă.
O a treia sursă apropiată conducerii de la Moscova a subliniat că Rusia vrea să cucerească complet cele patru regiuni revendicate și că nu are sens, din punctul de vedere al Kremlinului, să se oprească în plină ofensivă de vară.
Ucraina a pierdut unele dintre cele mai întinse teritorii din 2025 în ultimele trei luni - aproximativ 502 kilometri pătrați în iulie, potrivit centrului de analiză militară „Black Bird Group” din Finlanda. În total, Rusia controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean.
Statul Major General al Rusiei i-ar fi transmis lui Putin că frontul ucrainean s-ar putea prăbuși în două-trei luni, potrivit primei surse.
Totuși, câștigurile teritoriale recente sunt relativ modeste: Rusia a preluat doar 5.000 km² de la începutul anului trecut, mai puțin de 1% din suprafața totală a Ucrainei, conform unui raport publicat în iunie de „Center for Strategic and International Studies” din Washington.
Surse militare ucrainene și occidentale confirmă că Rusia avansează, însă încet și cu pierderi mari. Bloggerii militari ruși recunosc că ofensiva de vară este blocată în zonele cu teren dificil și orașe dens populate, favorabile apărării ucrainene, dar se așteaptă la progrese mai rapide în alte regiuni.
„A mai amenințat și înainte”
Amenințarea lui Trump cu noi sancțiuni a fost „dureroasă și neplăcută”, dar nu o catastrofă, potrivit celei de-a doua surse. A treia sursă a adăugat că la Moscova există percepția că „nu prea mai au ce să ne facă”.
De altfel, nu e clar dacă Trump își va respecta amenințările. „A mai amenințat și înainte și apoi s-a răzgândit”, a spus sursa. Aceasta a precizat că este greu de crezut că Beijingul ar înceta să mai cumpere petrol rusesc doar la cererea Washingtonului, iar o astfel de măsură ar putea chiar să se întoarcă împotriva lui Trump, ducând la creșterea prețurilor globale la petrol.
Sancțiunile anterioare au afectat serios veniturile Rusiei din petrol și gaze, iar investițiile străine directe au scăzut cu 63% anul trecut, potrivit datelor ONU. De asemenea, aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale a Rusiei au fost înghețate în străinătate.
Cu toate acestea, capacitatea Rusiei de a continua războiul nu a fost afectată major, grație aprovizionării cu muniție din Coreea de Nord și importurilor din China de componente cu dublă utilizare, care au alimentat o creștere masivă a producției de armament. Kremlinul a susținut în repetate rânduri că Rusia are o anumită „imunitate” la sancțiuni.
Prima sursă rusă a mai dezvăluit că Putin, prin continuarea războiului, a refuzat o ofertă făcută în martie de Statele Unite: ridicarea sancțiunilor americane în schimbul unei încetări complete a focului, recunoașterea anexării Crimeei și acceptarea de facto a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate după 2022.
„Era o șansă fantastică”, a spus sursa. „Dar să oprești un război e mult mai greu decât să-l pornești”.