Alături de laureata Premiului Nobel pentru literatură, Herta Müller, Eginald Schlattner este cel mai cunoscut scriitor de limbă germană născut în România. A devenit preot la 45 de ani și scriitor la 65 de ani, când a debutat cu romanul „Der geköpfte Hahn” („Cocoșul decapitat”), în 1998. Radu Gabrea îi ecranizează romanul în 2006. A mai scris „Rote Handschuhe” („Mănușile roșii”) în anul 2000, roman ecranizat tot de Radu Gabrea în 2011 şi „Das Klavier im Nebel” („Pianul în ceață”) în 2005, acesta fiind și ultimul film al regizorului Radu Gabrea - premiera a avut loc post-mortem, în anul 2018. Schlattner a mai publicat patru cărți, ultima în 2023.
„Cocoşul decapitat” a devenit film în anul 2006. Scriitorul şi-a văzut propria viaţă transpusă pe ecran de regizorul Radu Gabrea și a declarat într-un interviu luat de Iulia Blaga: „Am fost impresionat cum din materialul primar al romanului, Radu Gabrea a reuşit să recreeze această poveste printr-o accentuare şi dozare proprie a personajelor. E o performanţă, mai ales că cele şase variante de scenariu au fost scrise în germană. Foarte interesant pentru mine e faptul că, nedepăşind economia cărţii, Radu Gabrea a reuşit să creeze ceva nou care este şi nu este o oglindire a romanului.”
„Cocoşul decapitat” este o productie multinațională România/ Germania/ Ungaria/ Austria, având în distribuție actori europeni: David Zimmerschied și Oliver Stritzel (Germania), Alicja Bachleda-Curuś (Polonia), Werner Prinz (Austria), Ági Margittay (Ungaria) și o pleiadă de actori români: Ioana Iacob, Axel Moustache, Victoria Cociaș, Ovidiu Schumacher (stabilit în Germania), Dorel Vișan, Monica Ghiuță, Vlad Rădescu și alții. Filmările au fost realizate la Sibiu, Mediaș și Agnita, recompunând atmosfera anilor 1940. Filmul lui Radu Gabrea ne oferă o poveste care punctează începutul sfârșitului prezenței germane în Transilvania - pe de-o parte, mitul Transilvania Felix, al conviețuirii fericite între diferitele etnii ce trăiau acolo, pe de altă parte, intruziunea tot mai puternică a nazismului în viața germanilor transilvăneni.
De altfel, filmele lui Radu Gabrea deseori ating tematica minoritarilor evrei, sași sau șvabi în diferite perioade ale secolului trecut. A regizat peste 25 de filme artistice și documentare într-o carieră de peste 45 de ani, abordând după întoarcerea sa în România subiecte istorice mai puțin cunoscute sau „distorsionate în mod sistematic”, și care în opinia sa trebuie demistificate cu ajutorul cercetării documentaristice. Radu Gabrea a fost îndrăgostit de meseria de regizor: „În momentul în care eu aş şti că nu aş mai putea să fac film deloc, atunci timpul ar deveni un adversar”, mărturisea cineastul într-un interviu din 2014.
Film în limba germană, subtitrat în limba română.
Proiecția va fi urmată de discuții cu persoane apropiate regizorului Radu Gabrea și colaboratori ai acestuia. Moderator: Mihai Fulger, critic de film. Cu participarea actorilor Victoria Cociaș, Vlad Rădescu și Axel Moustache.
credit foto Cos Aelenei