Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vizitat, vineri, baza aeriană Šiauliai din Lituania. Acesta a mers împreună cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, potrivit unui comunicat de presă emis de instituție.
Din delegația MApN a făcut parte și șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Leonard Baraboi. Oficialii s-au întâlnit cu militarii Detașamentului românesc „Carpathian Vipers”.
Au fost prezentate principalele responsabilități pe care le au militarii români în cadrul misiunii de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic. De asemenea, s-a vorbit despre cooperarea cu aliații în misiunile curente, precum și principalele provocări ale misiunii din Lituania.
În cadrul unei ceremonii, Radu Miruță l-a decorat pe pilotul român care a doborât drona din Estonia cu „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”. Pilotul se afla, luni, la bordul unui avion românesc F-16 și a doborât o dronă ucraineană, ce a intrat în spațiul aerian al NATO.
„În spatele acelui moment au stat ani de pregătire, disciplină, sute de ore de zbor, coordonare și o echipă întreagă care și-a făcut corect datoria. De aceea, mulțumirea mea se îndreaptă către întreg detașamentul Carpathian Vipers, către fiecare dintre cei aproape 100 de militari români care execută această misiune aici, în Lituania”, a declarat Miruță.
„Forțele Aeriene Române se află la a patra dislocare în Lituania. Din 2007 și până astăzi, generații de aviatori români au contribuit la protejarea spațiului aerian baltic și la consolidarea posturii de apărare și descurajare a Alianței. Ca ministru al apărării naționale, voi continua să fac tot ceea ce ține de mine, pentru ca Armata României să primească echipamentele, tehnologia și capabilitățile de care are nevoie. Vă mulțumesc pentru profesionalism, pentru seriozitate și pentru modul în care reprezentați România aici, la Šiauliai”, a încheiat Ministrul Apărării.
De asemenea, Radu Miruță a avut o întâlnire bilaterală cu omologul lituanian, Robertas Kaunas. Cei doi au abordat teme concrete privind securitatea Flancului Estic al NATO și adaptarea capacităților de apărare la noile tipuri de amenințări, se mai arată în comunicat.
Un subiect important a fost intensificarea campaniilor de propagandă și dezinformare . Acesta este un fenomen cu care Lituania se confruntă în mod constant, similar altor state de pe Flancul Estic. Miruță a propus introducerea pe agenda summitului de la Ankara a unei discuții privind dezinformarea, ca risc major de securitate. El a susținut necesitatea unei abordări comune a statelor din estul Alianței și a țărilor baltice. Măsurile trebuie să fie bazate pe experiențele și provocările concrete cu care acestea se confruntă zilnic.
Miniștrii au discutat și despre importanța menținerii sprijinului populației pentru efortul de apărare și consolidarea rezilienței societale. Sprijinul vine în contextul provocărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Oficialii au evidențiat și importanța accelerării dezvoltării industriei de apărare europene și regionale. Aceasta trebuie să poată răspunde mai rapid cerințelor operaționale și nevoilor crescute de înzestrare generate de actualul context de securitate.
(sursa: Mediafax)