Ordonanţa 114/2018 ar fi avut consecinţe dramatice pe partea bancară, dacă s-ar fi aplicat în forma iniţială, ducând la falimentul a trei bănci după primele şase luni de la implementare şi la oprirea activităţii altor şapte, a declarat Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).
"A existat întâlnirea CNSM înainte cu o zi sau două de Crăciun, în care nu am auzit absolut niciun cuvânt despre această ordonanţă. La sfârşitul şedinţei, domnul ministru a arătat conducerii băncii, pe telefon, un text, o semnase deja, şi a apărut în presă şi am aflat-o şi noi din presă. După aceea, a început o luptă extraordinară şi timp de câteva săptămâni am arătat care sunt consecinţele Ordonanţei 114 pe partea bancară, nu pe celelalte domenii la care nu ne pricepem, şi pe partea bancară influenţele erau absolut dramatice. În forma în care fusese scrisă ordonanţa, în şase luni aveam primele trei bănci care dădeau faliment şi alte vreo şapte, cărora le opream activitatea. Ei, cât de bine ar fi fost asta pentru economia naţională?", a spus Rădulescu.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene a fost publicată în data de 29 decembrie 2018.
Noul actul normativ a instituit multe măsuri cu caracter economic şi fiscal. În ceea ce priveşte sistemul bancar, OUG 119/2018 instituia în sarcina instituţiilor bancare o taxă asupra activelor financiare, în situaţia în care media trimestrială a dobânzii ROBOR depăşea pragul de referinţă de 2%. Această taxă reprezenta o cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal.
OUG 119/2018 a fost modificată prin OUG 19 din 29 martie 2019, prin care s-a eliminat, printre altele, determinarea taxei în funcţie de evoluţia indicatorilor ROBOR.