De la scandalul “Polițistul pedofil” asistăm la un război deschis în Poliția Română. Cu toate armele pe masă și cu toate ingredientele: filmări, operațiuni de filaj, informații pe surse, controale, dosare penale, manipulări și dezinformări. Personajele-cheie: Radu Gavriș și Bogdan Despescu. Dincolo de săgețile combatanților sunt aproape 50.000 de polițiști care lucrează într-o Poliție neschimbată de pe vremea când i se spunea Miliție. Polițiștii nu sunt tehnologizați, contractele de înzestrare se dau cu dedicație, birocrația este îngrozitoare, iar azi, mâine, oricând, se poate întâmpla, oriunde în țară, din nou un caz “Caracal”, pentru că nimeni nu a schimbat nimic din vara lui 2019. N-am învățat nimic dintr-o tragedie care a trecut granițele și nu am prevenit nimic.
15 iunie 2020. Scrisoarea polițiștilor de la Serviciul Omoruri
Pe 15 iunie 2020, apare în spațiul public o scrisoare deschisă, asumată de polițiștii de la Serviciul Omoruri. Singurul serviciu specializat din țară pe crime. Și serviciul care, după scandalul “Polițistul pedofil”, a dezvoltat o structură care gestionează, la nivelul Capitalei, toate agresiunile sexuale cu autor necunoscut asupra minorilor. Același serviciu, trimis o lună la Caracal să facă cercetarea la fața locului, acasă, la Dincă. Pe scurt, în iunie 2020, ofițerii acuzau o presiune din interior și ilegalități puse la cale de șefii lor prin declanșarea mai multor acțiuni de control, care vizau modalitatea de acordare și de tăiere a sporului de toxicitate. Scrisoarea era fără precedent, pentru că cineva din interiorul sistemului își permitea să iasă în față și să acuze sistemul. Scrisoarea a produs multă vâlvă, iar ministrul de Interne de la acea vreme le-ar fi promis că face o reglementare ca să nu se mai ajungă în astfel de situații. Unele voci din interior au vorbit însă despre ce ar fi stat în spatele acestor controale: înlăturarea fostului șef de la Serviciul Omoruri, ajuns acum adjunctul Poliției Capitalei, comisarul șef Radu Gavriș. Pe la colțuri se vorbea despre o răzbunare venită din partea actualului ministru secretar de stat al MAI, Bogdan Despescu, care ar fi avut niște polițe de plătit din scandalul “Polițistul pedofil”. Atunci, Despescu a pierdut funcția de șef al Poliției Române.
5 iulie 2020. Şeful de la Brigada Rutieră, schimbat pentru nesupunere
Comisarul şef Sorin Aneculoaiei a fost mutat disciplinar sau, oficial vorbind, pentru că „patria a avut mai mare nevoie de el”, la Secţia 17 Poliţie. Era împuternicit la conducerea Brigăzii Rutiere. Aceeași Brigadă care, în 2015, îl pierduse pe polițistul Bogdan Gigină, când îl escorta repede pe ministrul Gabriel Oprea acasă. Sindicatul Europol se face scut în jurul ofiţerului cu peste 20 de ani de experienţă la Brigada Rutieră şi publică pe site-ul său partea de adevăr a ofiţerului şi ce a stat în spatele deciziei de mutare. Pe scurt, pe 26.06.2020, şeful cel mai mare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă trebuia să ajungă urgent la o întâlnire cu Marcel Vela, ministru al Afacerilor Interne la acea vreme. Şi nu putea altfel, decât cu un antemergător de la Brigada Rutieră. Adică o mașină de rutieră, plus o motocicletă. Cu girofar şi nino-nino. Cumva, antemergătorul a plecat spre sediul unităţii de pompieri. Doar că, undeva s-a produs o “extorsiune”. Generalul Iamandi, șeful IGSU, era în concediu și era “undeva” prin București. Iar cele două, mașina și motocicleta de la Rutieră, orbecăiau prin jurul unității de pompieri din sectorul 2 al Capitalei. Șeful Brigăzii Rutiere ia o decizie și retrage la bază motocicleta. Ba mai mult decât atât, își permite să-l certe pe general la telefon. Consecințele: generalul întârzie la decolare, iar comisarul șef Sorin Aneculoaiei este chemat “la dreptate” la sediul Ministerul Afacerilor Interne, în biroul secretarului de stat Bogdan Despescu. Este certat și mutat cu voia sa ca adjunct al Secției 17 Poliție. Totul pentru că nu a vrut să execute un ordin, care nu avea nicio bază legală. Știrea e un “breaking news” pentru toate televiziunile și se vorbește pentru prima dată în anul Pandemiei despre ilegalitățile din MAI și despre despotismul fostului șef al Poliției Române, ajuns secretar de stat în MAI, pe linie de ordine și siguranță publică. Aneculoaiei rămâne la Secția 17, iar cazul se stinge.
4 august 2020. Moartea lui Pian
În noaptea de 4 spre 5 august 2020, într-o încăierare, moare Florin Mototolea, cunoscut în lumea interlopă ca Emi al lui Pian. Cazul ajunge la Serviciul Omoruri, structura care investighează toate crimele și morțile suspecte din Capitală. Totul decurge ca la orice altă crimă, până ajunge defunctul acasă. În prima seară de priveghi, la căpătâiul lui se adună sute de persoane cu alaiul corespunzător oricărui mort din clanurile din România: bocitoare, lăutari, dedicații, opulență și transmisii pe rețelele de socializare. Toată țara era în Pandemie. Muritorii de rând nu-și puteau îngropa morții, restaurantele erau cu porția, cifrele pe Covid creșteau, dar la capătul cartierului Rahova, într-o casă care acu zece ani nu avea nici porți, era jale cu lume multă. Nu exista distanțare, nu existau măști, nu exista nicio măsură dintre cele anunțate în miez de noapte de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela. Nu era nicio geacă, iar forțele de ordine păzeau o poartă pe unde nu intra nimeni. Dincolo de poartă, sute de oameni, live pe facebook. Într-o intervenție în direct, departe de realitate, Marcel Vela a încercat cu niște cuvinte de lemn să explice că Poliția, Jandarmeria fac și dreg. În realitate, live, la televizor, sute de oameni erau claie peste grămadă peste un sicriu cu geam. Pus în fața unei minciuni vândute de cei de sub el, Vela înnebunește și cere ca măsurile să fie respectate. În zilele următoare erau așteptate la priveghi și la înmormântare mii de persoane. Se anunțau pe Facebook. Toți șefii din Poliție erau îngroziți. Se pun garduri în fața casei lui Pian, măști, dezinfectant, ca totul să decurgă conform legii. Dar venea înmormântarea, care se anunța una faraonică. În poarta lui Pian ajung două centre de comandă. Fix două are toată Poliția Română. Ajunge șeful Poliției Capitalei, Bogdan Berechet, care face turul televiziunilor din fața dispozitivelor mobilizate. Din concediu, vine și șeful de atunci al Poliției Române, chestorul Liviu Vasilescu. Într-una dintre dimineți, Berechet chiar merge la rudele defunctului în casă să discute cu ele. Vorbește, spun sursele, cu Vasile Duduianu, zis Grațian. Și discută despre cum trebuie să decurgă lucrurile. La televizor se vedea bine, toată lumea era mulțumită. Dar se apropia înmormântarea la care se anunțau oameni din toată țara.
9 august. Înmormântarea lui Pian, un succes operativ
Pe 9 august, cu multe ore mai devreme față de ora stabilită, Emi Pian este înmormântat pe repede-înainte. Un succes. Însă, la un post de televiziune, înainte de înmormântare, apare pe surse informația potrivit căreia șefii Poliției Române au negociat cu rudele mortului să facă înmormântarea mai devreme față de ora stabilită. Reporterul care transmite dă informația cu nume și prenume: Liviu Vasilescu. Și mai dă și detalii: întâlnirea ar fi avut loc la biserica din cartier. Știrea se împrăștie, iar două ore mai târziu, pe-atunci lider al SNPPC, Dumitru Coarnă, acum parlamentar PSD, cumva recunoaște această întâlnire și o cataloghează ca fiind una normală. Schimbă nuanța: “Nu s-a negociat! Li s-a impus”. Totul venea ca o confirmare, iar știrea se rostogolește peste tot: “Șeful Poliției s-a întâlnit cu interlopii”. Opinia publică e revoltată, iar în rețelele de socializare se naște aceeași întrebare: “Pe mine nu m-a rugat nimeni să respect legea”. Apare în online scrisoarea unui fost polițist, care strigă faptul că forțele de ordine au ajuns bodyguarzii clanurilor interlope. Poliția fierbe. Nimeni nu confirmă și nu infirmă oficial informația. Imediat după înmormântarea liderului lumii interlope, Serviciul Omoruri face percheziții în dosarul deschis pentru crimă, una dintre ele chiar la casa unde se perindaseră sute de oameni. Sunt săltați mai mulți și duși la audieri. De percheziții știa o mână de oameni. Iese scandal că șeful Poliției Capitalei nu a știut de această operațiune. Doar că, printre cei arestați se număra și Vasile Duduianu, zis Grațian Pian, cel cu care șeful Poliției Capitalei, Bogdan Berechet, se întâlnise în zilele de priveghi chiar în casa cu pricina.
Noaptea de 8 spre 9 august. Întâlnirea de la biserică a șefilor din Poliție cu interlopii
Se vorbea încă din ziua înmormântării că șefii Poliției Române ar fi fost înregistrați la întâlnirea de la biserică de interlopi. Erau informații pe surse. Doar că, pe 25 august, apar și imaginile, unele surprinse de camerele de supraveghere: chestorul Liviu Vasilescu este surprins pe o stradă din apropierea bisericii. În imagini se vede că discută cu cineva și se acreditează ideea că interlocutorul n-ar fi nimeni altul decât Grațian, cel aflat acum, 25 august, în arest pentru tentativă de omor. Pe 29 august, Poliția își pune cenușă în cap și dă un fel de comunicat, în care Liviu Vasilescu este zugrăvit ca eroul națiunii, cel care prin întâlnirea respectivă ar fi scăpat poporul de la infectarea cu coronavirus care s-ar fi produs dacă nu “negocia” sau le “impunea” interlopilor să nu vină mulți la înmormântare.
12 august. Scrisoarea polițiștilor de la SGIV
După ce niște interlopi se bat în stradă cu bâte și topoare, polițiștii de la SGIV, serviciu special creat în cadrul Poliției Capitalei pentru anihilarea clanurilor interlope, acuză că nu sunt lăsați să muncească. Șeful SGIV, Marius Andrei, îl acuză pe superiorul său, Radu Gavriș, că nu l-a lăsat să anihileze clanurile interlope din Capitală. Acuzațiile vin dup ce, în urma răfuielii care a dus la moartea lui Pian, apar informații potrivit cărora se știa în toată Poliția Capitalei că Emi Pian organizează jocuri ilegale de barbut. Existau informări către SGIV trimise încă de la sfârșitul lui 2019, în care erau indicate adrese, nume, numere de mașini, iar informările rămăseseră undeva într-un fișet. Marius Andrei nu spune că Gavriș i-a interzis să-l salte pe Pian, dar sugerează că fostul șef de la Omoruri ar fi mână în mână cu interlopii. Scrisoarea declanșează iar controale, inclusiv unul de la minister. Toate, la Gavriș și la Serviciul Omoruri.
1 septembrie. Demisia lui Vasilescu și declanșarea jihadului
Pe 1 septembrie, după un scandal fără precedent, Liviu Vasilescu iese public și își dă demisia. Asta nu înainte de a semna mutarea disciplinară a lui Radu Gavriș, adjunctul Poliției Capitalei, la IPJ Harghita. Fostul șef de la Omoruri este considerat responsabil pentru scurgerea în presă a imaginilor de la biserică. În paralel, mai multe controale ajung la Serviciul Omoruri, iar pe surse apar informații că a descins și DNA în birourile polițiștilor. Printre jurnaliști umblă vorba că înainte de conferința de presă, în biroul demisionarului ar fi fost chemați mai mulți ziariști și întrebați de unde provin imaginile, care este sursa jurnaliștilor. Vasilescu și-a dat demisia convins că a făcut un bine națiunii când s-a întâlnit cu interlopii.
16 septembrie. Iohannis, întrebat de restructurarea Serviciului Omoruri
Cu imaginea șifonată, Poliția se restructurează. Pe surse apar informații că Serviciul Omoruri urma să fie restructurat și nu numai. Ba chiar și Serviciul de Presă din cadrul Poliției Capitalei. În cadrul unei conferințe de presă, președintele României este întrebat despre acest lucru. Iohannis a spus atunci că va verifica informația. Iar planul de restructurare s-a stins.
Concursurile pe funcții de conducere din Poliție, suspendate
Înainte de plecarea lui Marcel Vela de la minister, sunt scoase la concurs toate funcțiile de conducere din Poliție: cele de adjuncți de la IGPR și cea de șef al Poliției Capitalei. Perioada de înscriere era mică, iar concursul urma să aibă loc pe 22 ianuarie. Pe 24 decembrie a venit Bode la MAI, iar perioada de înscriere a fost miraculos mărită. Concursurile urmau să aibă loc pe 5 februarie. Surpriza vine însă pe 7 ianuarie, când s-a anunțat că totul se suspendă.
22 ianuarie 2021. Operațiunea “berea”
Vinerea trecută, la ora 23.00, apar în spațiul public imagini cu comisarul șef Radu Gavriș la o bere. Apare și un comunicat, cu nume și prenume, în care nu era menționat doar el, ci 4 procurori și un cetățean despre care se spune că ar fi fost prins în restaurant, deși trebuia să stea în carantină. Gavriș e iar la conducerea Poliției Capitalei, ca adjunct. Deportat în septembrie la Harghita, ofițerul se întorsese în octombrie după ce câștigase procesul intentat instituției. Televiziunile intră în regim de “breaking news”. Restaurantul cu pricina este în Centrul Vechi al Capitalei. Gavriș era filmat într-un spațiu închis, la o bere. Asta în timp ce coronavirusul închisese toate restaurantele. Opinia publică e revoltată pe bună dreptate, că un polițist, un șef din Poliție, își permite să bea o bere la căldură, în timp ce restul lumii stă pe terasă, afară, în frig. Aflăm apoi că acel comunicat nu era un comunicat. Nicio instituție nu și l-a asumat. IGPR-ul dă a doua zi un comunicat și ulterior și Parchetul de pe lângă Tribunalul București, instituția unde lucrează cei 4 procurori. Ba mai mult, noul ministru de la Interne, Lucian Bode, iese public și îl ceartă pe Gavriș. Iar Gavriș este cercetat disciplinar: a patra cercetare în mai puțin de un an. În spatele operațiunii se acreditează ideea că ar fi stat la bază o operațiune de filaj. Că Radu Gavriș ar fi fost filat în seara cu pricina și ar fi picat la comandă.
Negocierile din spatele “berii”
Săptămâna asta, noul ministru Bode trebuia să-și facă echipa. Lucrurile sunt simple. În funcție de cine e secretar de stat pe ordine și siguranță publică, se fac și jocurile mai jos. Pe 24 decembrie, Lucian Bode și-a preluat mandatul de ministru. Poliția are un șef interimar, adjuncții sunt împuterniciți. La Poliția Capitalei, cea mai mare structură a MAI, situația e și mai complicată: Bogdan Berechet e director adjunct, împuternicit pe funcție, dar cu atribuții de director general. Avusese două împuterniciri de câte 6 luni fiecare pe funcția de director general, iar potrivit legii nu i se mai putea face o altă împuternicire pe aceeași funcție. Ca atare, Poliția Capitalei e condusă de un adjunct cu puteri de șef și un alt adjunct, numit prin concurs, nimeni altul decât Radu Gavriș. Pe la partide se vorbește despre schimbarea lui Bogdan Despescu, actualul secretar de stat pe ordine publică. Organizația PNL Prahova, una foarte puternică, ar fi negociat schimbarea lui Despescu. Odată cu schimbarea lui Despescu s-ar schimba și toată garnitura, de la IGPR în jos.
În tot acest timp, nimeni nu a făcut nimic pentru a nu se mai repeta cazul “Caracal”. În țară sunt tot doi-trei polițiști, în unele cazuri chiar unul, care anchetează crime, pe un județ întreg. Dar care au și altele pe cap: tâlhării, violuri, spargeri. În tot acest timp, polițiștii au primit în dotare 25.000 de pistoale Beretta, 4.000 de bastoane cu electroșocuri, un million de cartușe, 400 de dispozitive de blocare roți, toate prin achiziții dubioase și fără licitații. S-au achiziționat body-cam-uri, uniforme, s-au colantat mașinile de poliție ca-n Germania, ministrul Vela și-a scos ochii pe facebook, mii de polițiști s-au infectat la datorie, mulți au murit din cauza infecției cu coronavirus. Tot polițiștii au fost cei care i-au verificat pe cei aflați în carantină sau izolare, fără măști și echipamente de protecție de la instituție. S-au achiziționat mai multe sisteme informatice care vor fi folosite pe niște calculatoare vechi și neperformante, iar consiliera ministrului Vela a fost decorată de Președintele României. Un spital a ars la Piatra Neamț, elicopterul MAI iar nu a putut ajunge ca să preia răniții. Au murit 15 oameni, iar ancheta e și acum la faza pe expertize. Și în acest moment un copil este căutat în Arad, dar nu s-a deschis dosar penal, desi există o posibilitate mare ca el să fi fost răpit. Vela a înființat “Poliția Ghiozdanelor” și “Poliția Animalelor”, doar că nu s-au născut polițiști peste noapte pentru aceste două structuri, oamenii fiind luați de la altele. Poliția are un deficit de personal, iar jumătate dintre polițiștii din sistem, 25.300, nu au o vechime mai mare de 5 ani în câmpul muncii.