Sunt doar câteva dintre concluziile unui raport devastator al Comisiei Europene cu privire la „starea” sistemului de sănătate din țara noastră. România alocă, în medie, 1.310 euro pe an pentru sănătate pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin față de media țărilor UE (3.523 de euro).
Speranța de viață în România, care oricum este una dintre cele mai mici din Europa, a înregistrat un declin semnificativ în timpul pandemiei de coronavirus, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat luni de Comisia Europeană. Concret, deși speranța de viață la naștere în țara noastră a crescut cu mai mult de patru ani în ultimele două decenii (de la 71,2 de ani în 2000, până la 75,6 ani în 2019), a scăzut în medie cu 1,4 ani în anul 2020, dublu față de media europeană, care a fost de 0,7 ani.
Astfel, un român trăiește în medie 74,2 ani, ceea ce ne clasează pe al doilea loc din coada clasamentului, după Bulgaria (73,6 ani). Media UE este de 80,6 ani, iar în topul statelor europene cu cea mai ridicată speranță de viață se află: Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani). Documentul arată, de asemenea, că în România femeile trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani, comparativ cu 70,5) - unul dintre cele mai mari decalaje din UE.
Obiceiuri nesănătoase: mult alcool și tutun
Profilul de țară al României realizat de experții în domeniul sănătății ai Comisiei Europene arată și care sunt cele mai importante cauze ale acestei situații. Practic, comportamentele nesănătoase contribuie la aproape jumătate din toate decesele înregistrate în România, se arată în document.
„România raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, dar obezitatea la adulți este cea mai scăzută din UE. Fumatul la adulți este acum puțin mai mic decât media UE. Acești factori de risc sunt mai răspândiți la bărbați decât la femei”, scrie în raport. Documentul precizează, de asemenea, că excesul de greutate, obezitatea și fumatul sunt frecvente și în rândul adolescenților și au crescut constant în ultimele două decenii.
Suntem campionii UE la decese din cauza unor boli tratabile
Cel mai rău dintre cele 29 de state analizate de experții Comisiei Europene stăm însă la decesele care ar fi putut fi evitate prin intervenții de îngrijire a sănătății, incluzând aici screeningul (analize, investigații medicale etc.) și tratamentul.
Potrivit documentului Comisiei Europene, România se află pe locul 1 în Uniunea Europeană la mortalitatea din cauze tratabile. Astfel, la fiecare 100.000 de români, 210 mor, deși ar fi putut trata afecțiunea care le-a cauzat decesul, mai mult decât dublu față de media celor 27 de state ale Uniunii Europene, care este de 91 de decese la 100.000 de locuitori. Pe penultimul loc în acest clasament trist este Letonia (cu 196 de decese), iar pe locul 3 din coadă este Bulgaria (cu 188 de decese la suta de mii de locuitori).
România se numără, de asemenea, printre fruntașii UE și la mortalitatea ce ar fi putut fi evitată în principal prin prevenție. Potrivit raportului, țara noastră ocupă locul 3 în acest clasament, cu 306 decese prevenibile la suta de mii de locuitori. Pe primele două locuri, la egalitate, se află Ungaria și Letonia, cu câte 326 de decese prevenibile la suta de mii de locuitori. Prin comparație, vecinii bulgari stau mult mai bine decât noi la prevenție: doar 226 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, dar și ei sunt sub media UE (160 de decese prevenibile).
Boli cardiovasculare, AVC și cancer
Mai mult de o treime dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare - principala cauză de mortalitate în țara noastră, arată raportul Comisiei Europene. Spre exemplu, rata mortalității prin boala cardiacă ischemică (19% din totalul deceselor) a fost de două ori mai mare decât media UE în anul 2018. A doua cea mai frecventă cauză de deces în România este accidentul vascular cerebral (16% din totalul deceselor).
Dezastru în tratarea copiilor cu leucemie
Totodată, raportul arată că, în 2020, România a înregistrat circa 95.000 de noi cazuri de cancer și 54.000 de decese din cauza cancerului, iar multe dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite prin programe de screening și diagnostic timpuriu.
De altfel, România se află mult sub media UE și în privința ratei de supraviețuire a pacienților cu cancer la 5 ani de la diagnostic, iar cea mai gravă situație este înregistrată la copiii cu leucemie. Concret, cu o rată de supraviețuire de doar 54%, la 5 ani de la diagnosticare, copiii cu leucemie din România au cele mai slabe perspective de supraviețuire din UE, cu mult sub media din UE (85%). La acest capitol, în Lituania, spre exemplu, țara aflată pe penultimul loc, rata de supraviețuire a copiilor cu leucemie la 5 ani este de 75%. O cauză ar fi că tratamentul nu este inițiat la timp.
Plătim serviciile medicale din buzunar și dăm și șpagă
Raportul CE scoate în evidență și faptul că, în ciuda situației dezastruoase a stării de sănătate a românilor, țara noastră este penultima din Europa când vine vorba de cheltuielile cu sănătatea, după Bulgaria. Astfel, România alocă, în medie, 1.310 euro pe an pentru sănătate pe cap de locuitor, față de 3.523 de euro, media țărilor UE. Ca pondere din Produsul Intern Brut, România a alocat Sănătății 5,7% din PIB, al doilea cel mai scăzut procent dintre țările UE, după Bulgaria.
Una dintre consecințe este că diferența dintre ce dă statul român și necesar este suportat din buzunarul pacienților, plăți care rămân peste media UE, conform documentului. De asemenea, plățile informale sunt considerate a fi „substanțiale”, chiar dacă amploarea lor totală este necunoscută, arată raportul CE.
Experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ai Observatorului European pentru Sisteme și Politici de Sănătate au realizat un set de 29 de profiluri de țară în domeniul sănătății, care acoperă toate statele membre ale UE, precum și Islanda, și Norvegia.
Școlim mulți doctori, dar îi lăsăm să plece peste hotare
Accesul la specialiști în domeniul sănătății și, implicit, la îngrijire, este o altă problemă cu care se confruntă țara noastră. România formează suficienți profesioniști în domeniul medical, dar mulți migrează în alte țări, subliniază experții CE, astfel că numărul de medici și asistente raportat la numărul de locuitori rămâne cu mult sub media UE. În 2019, spre exemplu, au fost 3,2 medici la mia de locuitori, adică printre cele mai scăzute rate din UE (media UE este 3,9) și 7,5 asistenți medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,4).