Jurnalul.ro › Bani şi Afaceri › Economie › Rata dobânzii la creditele pe termen lung pentru România se apropie de pragul de 5%

Rata dobânzii la creditele pe termen lung pentru România se apropie de pragul de 5%

de Adrian Stoica | 15 Noi 2021 • 09:54

Rata dobânzii la creditele pe termen lung luate de România a înregistrat un nou maxim în luna octombrie, ajungând la pragul de 4,7%, după ce în luna septembrie aceasta atinsese 4%. Și luna trecută România a rămas țara care se împrumută cel mai scump. Potrivit datelor publicate de Eurostat, evoluția acestor dobânzi a înregistrat o creștere în aproape toate țările UE. În zona euro rata dobânzii s-a păstrat în domeniul pozitiv și a înregistrat o creștere de la +0,07% la +0,23%, iar media UE27 a urcat la +0,62, după ce în septembrie fusese de +0,39%.

Guvernul demis Cîțu a mai bifat în octombrie un record negativ, țara noastră continuând să fie campioana costurilor mari la creditele pe termen lung, plasându-se cu mult peste media UE, dar și peste dobânzile înregistrate de țările vecine foste comuniste. În ciuda creșterii economice cu care se laudă premierul demis Cîțu, aceasta nu a tras în jos rata dobânzilor la împrumuturile pe termen lung, astfel că țara noastră este în continuare penalizată de finanțatori și s-a împrumutat în octombrie de peste două ori mai scump decât Cehia și cu aproape un punct procentual mai scump decât Ungaria. Inflația, deficitul bugetar și cel de cont curent, rating-ul de țară și, nu în ultimul rând, instabilitatea politică sunt tot atâtea elemente care îi fac pe finanțatori să fie reticenți în ceea ce privește țara noastră.

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung în RO (%)

12.20 01.21 02.21 03.21 04.21 05.21 06.21 07.21 08.21 09.21 10.21

2,94 2,72 2,65 2,96 2,84 3,03 3,11 3,24 3,72 4 4,7

Sursa: Eurostat

La o treaptă distanță de „junk” și deficit bugetar mare

O analiză, chiar și sumară, a acestor elemente ne arată că România stă cel mai prost comparativ cu Cehia, Ungaria sau Polonia. De exemplu, țara noastră are cele mai slabe rating-uri, aflându-se la o singură treaptă distanță de „junk”, o categorie nerecomandată investițiilor. Și în ceea ce privește deficitul bugetar, țara noastră a încheiat anul 2020 cu cea mai mare diferență între cheltuieli și venituri comparativ cu țări analizate, aceasta fiind de -9,2%. Pentru 2021, conform Legii bugetului de stat, se estimează un deficit de 7,2%, dar el va fi probabil depășit, iar guvernul a aprobat încă din septembrie majorarea plafonului de împrumuturi cu 4,2 miliarde de lei, urcându-l la 135 de miliarde de lei. Această depășire a plafonului vine după ce același lucru s-a întâmplat și în 2020, pe fondul pandemiei și crizei economice. Anul trecut, Guvernul a reușit să bată toate recordurile la împrumuturi, ele totalizând 163,8 miliarde de lei (33,6 miliarde de euro), deși inițial erau stabilite la un nivel maxim de 148,9 miliarde de lei. Chiar dacă la nivelul UE au fost suspendate regulile bugetare pentru a permite guvernelor să facă față pandemiei de COVID-19 și să sprijine economiile, evoluția deficitului bugetar este urmărită cu atenție de finanțatori, deoarece, în final, el își pune amprenta asupra capacității de îndatorare a unui stat.

Inflația ne arde tare

Lucrurile nu arată bine nici la capitolul inflație, rata anuală crescând la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie. De asemenea, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2021 comparativ cu luna octombrie 2020, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), a fost de 6,5%, după ce cu o lună înainte fusese de 5,2%. Procentul de 5,2 a plasat țara noastră în primele cinci țări în UE după nivelul inflației, iar dintre țările analizate doar Ungaria ne-a depășit, cu 5,5%.

2,65% a fost în februarie rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung, aceasta fiind cea mai mică valoare înregistrată până acum în 2021.

A doua cea mai mare creștere din UE

Pe de altă parte, creșterea costurilor de împrumut pe termen lung în România pe luna octombrie este a doua cea mai mare din UE. Față de luna septembrie, rata a avut un salt mai mare în Polonia, unde s-a înregistrat o creștere cu 0,76 puncte procentuale, în timp ce România a avut o creștere cu 0,7 puncte procentuale. În schimb, celelalte țări ex-comuniste care au un regim valutar asemănător României, Ungaria și Cehia, au avut o creștere cu 0,6 puncte procentuale, respectiv 0,44 de puncte procentuale.

Rating Moody’s Fich S&P

Cehia Aa3 AA- AA-

Ungaria Baa2 BBB BBB

Polonia A2 BBB+ BBB+

România Baa3 BBB- BBB-

Deficitul bugetar (% din PIB)

Anul 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Cehia 0,7 0,15 0,9 0,3 -6,2 -8,8

Ungaria -1,8 -2,4 -2,1 -2,1 -8,1 -7,5

Polonia -2,4 -1,5 -0,2 -0,7 -7 -5,7

România -2,6 -2,6 -2,9 -4,4 -9,2 -7,2%

(pentru 2021 sunt estimări; deși are cel mai mare deficit estimat pentru anul în curs, Cehia ar putea înregistra, în final, unul mai mic, potrivit agenției Fich, cu circa un punct procentual)

În ceea ce privește Croația și Bulgaria, țări care au primit accesul în anticamera euro, costurile împrumuturilor pe termen lung sunt și mai mici în comparație cu țara noastră. Astfel, în Croația, rata dobânzii a scăzut de la 0,37% în septembrie, la 0,32% în octombrie, iar în Bulgaria, țară legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană, a crescut puțin, de la 0,15% la 0,25%.

Cele mai reduse dobânzi în luna octombrie (%)

Germania -0,21 (-0,36% în septembrie)

Luxemburg -0,2 (-0,37% în septembrie)

Olanda -0,18 (-0,34% în septembrie)

Danemarca 0,1 (-0,01% în septembrie)

Austria 0 ( 0 în septembrie)

Finlanda 0 (0,07% în septembrie)

Franța 0,2 (0,04% în septembrie)

Evoluția ratei dobânzilor pe termen lung (%)

Țara 07.19 08.19 09.19 01.20 02.20 03.20 06.20 07.21 08.21 09.21 10.21

România 4,51 4,12 4,12 4,28 4,04 4,56 3,89 3,24 3,72 4 4,7

Ungaria 2,33 1,83 2,02 2,08 2,15 2,43 2,18 2,83 3,09 3,69

Polonia 2,13 1,93 2,02 2,23 2,07 1,08 1,31 1,61 1,87 2,63

Cehia 1,36 0,99 1,24 1,62 1,47 1,28 0,86 1,72 1,9 2,34

Bulgaria 0,43 0,35 0,35 0,12 0,15 0,15 0,68 0,14 0,15 0,25

Croația 1,06 0,83 0,49 0,61 0,57 0,96 0,96 0,45 0,37 0,32

Rămânem departe de Maastricht

Rata dobânzii pe termen lung are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și se regăsește printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro, iar din acest punct de vedere România are o poziție mult mai proastă față de statele din regiune. De exemplu, criteriul Maastricht pentru adoptarea euro impune, printre altele, un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state, iar România nu îndeplinește în prezent acest criteriu.

Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de pragul de 50% din PIB

Deocamdată Guvernul demis Cîțu a reușit să evite creșterea datoriei publice peste 50% din PIB, România continuând să stea foarte bine la acest indicator comparativ cu foarte multe țări din UE. Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește o serie de praguri pentru datoria publică. În condițiile în care aceasta este depășită, legea vine cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:

- Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut:

Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil;

Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
Programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

- Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

Se iau toate măsurile prevăzute în cazul în care datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;

- Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:

Se aplică măsurile prevăzute în cazul în care datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an;

Comisia Europeană vrea să schimbe regulile

Comisia Europeană se gândește acum să reformeze cadrul fiscal care ghidează sistemul economic în UE consacrat prin Pactul de Stabilitate şi Creştere semnat în 1997. Ea a pus în dezbatere posibilitatea renunțării la nivelul de 60% din PIB a datoriei publice, aceasta fiind cea de-a patra modificare a Pactului, după cele din 2005, 2011 și 2013. Prin noua consultare, Bruxelles-ul vrea să afle părerea țărilor UE dacă păstrarea acestui procent mai este oportună în contextul efectelor crizei COVID-19. Creșterea îndatorării publice, chiar până la 100% din PIB, ar veni pe fondul unei creșteri explozive a acesteia, deja fiind țări, precum Grecia și Italia, unde nivelul datoriei publice a ajuns la peste 200% din PIB, respectiv 160%. De asemenea, o datorie publică foarte mare mai înregistrează Portugalia (137,2%), Cipru (125,7%), Spania (125,2%), Belgia (118,6%) şi Franţa (118%).