Volodimir Zelenski a declarat duminică, la CNN, că este gata să discute cu Vladimir Putin în orice moment, un contact direct cu liderul rus fiind mai necesar ca niciodată. Oferta sa a venit după mai bine de trei săptămâni de la începutul războiului, care pare să fi intrat într-o etapă de stagnare a ofensivei rusești pe linia frontului, presărată însă cu bombardamente intense asupra centrelor civile.
Chiar dacă blocarea înaintării Rusiei poate fi considerată deja un succes major al armatei ucrainene, depășită numeric și ca putere de foc de trupele rusești, populația Ucrainei a devenit mult mai vulnerabilă la tirurile violente ale invadatorilor.
„Este un impas. Ar trebui să observăm, însă, că este un impas sângeros!”, a afirmat fostul director al CIA, David Petraeus, general în retragere care a luptat în Irak și Afganistan, referindu-se la actuala fază a războiului. „De asemenea, se poate spune că este vorba despre o bătălie de uzură”, a mai remarcat el, citat de CNN.
Ploaie de rachete asupra civililor
Deocamdată, trupele Moscovei se întăresc în jurul Kievului, deși există îndoieli tot mai mari în privința capacității lor de a cuceri capitala. De asemenea, lupte crâncene au loc în sud, unde rușii forțează accesul la Marea Neagră în orașele Mariupol și Odesa, dar și în estul țării.
Rușii au suferit pierderi grele și, deoarece nu reușesc să cucerească obiectivele dorite, recurg din ce în ce mai des la baraje ucigătoare de rachete și artilerie asupra marilor orașe ucrainene. Într-o escaladare alarmantă a situației, Kremlinul a ordonat chiar și utilizarea armamentului hipersonic, după ce așteptările sale într-un blitzkrieg, prin care să preia rapid controlul asupra Ucrainei, au dispărut peste noapte.
Într-unul dintre cele mai condamnate gesturi de atrocitate comise de armata lui Putin, bombele rusești au lovit, duminică, o școală de arte din orașul Mariupol, unde sute de persoane se adăpostiseră din calea luptelor. Atât guvernul de la Kiev, cât și autoritățile orașului Mariupol au respins categoric termenii ultimatumului rusesc, prin care trupele agresoare cereau ca orașul să se predea până luni dimineață.
Sute de mii de oameni erau blocați în oraș și existau rapoarte îngrozitoare despre condițiile disperate în care se afla populația orașului. Numeroși analiști se tem că acesta este un semn de rău augur al unei situații asemănătoare, ce s-ar putea abate asupra Kievului.
Carnaje similare în Siria și Cecenia
Atacurile asupra civililor par a fi o încercare deliberată a Moscovei de a frânge moralul și rezistența ucrainenilor. De altfel, la nivelul liderilor și al analiștilor militari occidentali există un scepticism general în privința intenției lui Putin de a discuta deocamdată despre pace, în condițiile în care liderul rus a ordonat carnaje ale civililor atât în Siria, cât și în Cecenia.
Cu toate că există numeroase argumente care sugerează că Putin a calculat greșit efectele invaziei asupra Ucrainei și a provocat un dezastru strategic și economic pentru Rusia, liderului de la Kremlin nu pare să-i pese prea tare de consecințele acțiunilor sale și este decis să meargă până la capăt, cu orice preț.
Putin nu-și permite să piardă
Nu există încă niciun semn că sancțiunile devastatoare și pierderile înregistrate de trupele rusești pe câmpul de luptă i-ar fi schimbat calculele. De altfel, distrugerea unor orașe întregi, într-un conflict sângeros, purtat în stilul celui de-Al doilea Război Mondial, precum și atacarea populației civile par consecințele dure ale intoleranței sale obsesive față de extinderea NATO.
Acum, după ce a pariat întreaga economie a Rusiei, precum și credibilitatea sa la nivel național și internațional, Putin nu-și poate permite să fie perceput ca marele învins al invaziei din Ucraina. Altfel spus, în eventualitatea în care va fi dispus în cele din urmă să apeleze la soluția diplomatică, liderul de la Kremlin va impune termeni extrem de duri pentru negocierea unei încetări a focului.
Deocamdată, din punct de vedere al Kievului, condițiile Moscovei sunt imposibil de acceptat, dar Zelenski vrea oricum să stea de vorbă cu Putin.
Condiții impuse pentru uciderea negocierilor
Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției turce, Ibrahim Kalin, Putin și-a enumerat cerințele pentru o încetare a focului, în cadrul unei convorbiri telefonice avute cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, săptămâna trecută.
„Domnul Zelenski este pregătit pentru negocieri. Pe de altă parte, domnul Putin este de părere că pozițiile nu sunt încă apropiate pentru discuții la nivel de conducere”, a spus Kalin, într-un interviu pentru ziarul turc „Hurriyet”, publicat sâmbătă.
Putin ar fi cerut Ucrainei să se declare neutră, să renunțe la statutul de membru NATO, să se dezarmeze și să se declare neutră pe baza unui model austriac, condiție pe care Kievul a respins-o deja ca fiind o posibilitate nerealistă, a spus Kalin. Cu toate acestea, un diplomat european a declarat, săptămâna trecută, pentru CNN, că ideea unui cadru de neutralitate de tip austriac nu este moartă.
Putin dorește, de asemenea, „denazificarea” Ucrainei, a adăugat Kalin. Compararea guvernului de la Kiev cu naziștii de către liderul rus nu este doar o acuzație falsă, ci implică și condiția ca, pentru a exista pace, Zelenski și miniștrii săi trebuie să demisioneze în favoarea unui guvern acceptat de Moscova. Evident, această condiție ar fi imposibil de acceptat de către electoratul ucrainean, deoarece ar pune capăt efectiv democrației pentru care luptă în momentul de față.
Zelenski a făcut deja o aparentă concesie rușilor, afirmând că Ucraina trebuie să recunoască faptul că nu poate adera la NATO. El a cerut o retragere completă a Rusiei din țara sa și garanții de securitate occidentale pentru a evita o incursiune viitoare - un cadru care ar putea fi în contradicție cu dorința Rusiei de a curăța Ucraina de influența occidentală.
Nu în ultimul rînd, statutul zonelor separatiste proruse din estul Ucrainei, inclusiv Crimeea, confiscată anterior de Moscova, va fi probabil o chestiune dificilă, a cărei rezolvare ar putea dura ani de zile.