Referendumul iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis pe tema luptei anticorupţie va fi cea de-a şaptea consultare populară organizată în România după Revoluţia din 1989. Primul referendum democratic a avut loc în 1991, românii fiind chemaţi la vot pentru aprobarea Constituţiei.
Pe 8 decembrie 1991, aproape 11 milioane de români îşi exprimau opţiunea în privinţa adoptării Constituţiei – prima lege fundamentală adoptată după căderea comunismului. La sugestia FSN, peste 77% dintre cei prezenţi la urne au votat atunci “pentru” adoptarea acesteia, în timp ce puţin peste 20% s-au pronunţat “împotrivă”, demers susţinut la acea vreme de partidele de opoziţie, PNŢCD şi PNL. Următorul referendum s-a organizat abia în 2003, având ca temă modificarea Constituţiei. Plebiscitul a durat două zile, între 18 şi 19 octombrie, şi a vizat aprobarea Legii de revizuire a Constituţiei. Au votat atunci aproape 10 milioane de români, dintre care 8,9 au aprobat modificarea Legii fundamentale. A urmat apoi referendumul din 19 mai 2007 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. S-au prezentat la vot puţin peste 8 milioane de români, iar dintre aceştia şase milioane s-au pronunţat împotriva demiterii. În acelaşi an, pe 25 noiembrie, românii au fost chemaţi din nou la urne pentru a decide dacă sunt de acord cu votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin, propus de Traian Băsescu. Referendumul s-a organizat în acelaşi timp cu primele alegeri pentru Parlamentul European însă a fost invalidat din cauza prezenţei reduse la vot (26,5%).
Salvat de absenteism
A urmat, în 2009, referendumul pentru trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300. Plebiscitul a avut loc pe 22 noiembrie, în acelaşi timp cu primul tur al alegerilor prezidenţiale şi a fost validat după o prezenţă la urne de 50,16%. La acea vreme, aproape 78% dintre alegători au optat pentru desfiinţarea Senatului şi reducerea Legislativului la 300 de deputaţi. În ciuda voinţei populare, nici astăzi, la opt ani de la acel referendum, opţiunea românilor nu a fost pusă în practică de Parlament. În 2012, Legislativul ajunsese la 588 de senatori şi deputaţi, iar astăzi numără “doar” 464 de aleşi. A urmat, în 2012, cel mai controversat referendum din istoria postdecembristă. USL a încercat atunci suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, aflat la al doilea mandat, însă CCR a invalidat rezultatul referendumului din cauza prezenţei reduse la vot (46,24%). Din 8,4 milioane de voturi exprimate, 7,4 milioane fuseseră totuşi pentru demiterea preşedintelui Băsescu. Din decembrie 2014, pragul pentru validarea referendumului a scăzut de la 50% plus unu la 30%, după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea de neconstituţionalitate depusă de opoziţie (PDL, UDMR, PPDD) împotriva modificării legii referendumului.
Traian Băsescu, preşedinte PMP: Neinspirată decizie. Mai bine îi chema pe români la un referendum pe tema Unirii cu Republica Moldova. Măcar aveam un răspuns ferm al poporului român la elucubraţiile lui Igor Dodon.