Reguli de etichetă. Cum reacționăm în cazul strănutului?

Ne bucurăm de magia primăve­rii, de cireșii înfloriți, de spectaco­lul magnoliilor și de culori vii la tot pasul, dar ne pregătim și de sezonul alergiilor și al răcelilor ușoare de pri­măvară. Nimic grav, însă vom auzi tot mai mulți oameni care strănută în jurul nostru. Întrebarea e: ce facem în această situație? Le urăm ceva sau ne prefacem că nu observăm?

Mai întâi, să ne lămurim de unde pornește povestea urărilor de sănă­tate. Sunt multe legende legate de strănut, însă toate au același factor comun: se considera că prevestea o boală gravă și astfel corpul se apăra de forțele răului. Spre exemplu, în anul 590, în timpul Papei Grigore I cel Mare, oamenii considerau că strănutul este primul semn de ciumă bubonică. Atunci au apărut urările de sănătate. Ani mai târziu, medicii ajunseseră la concluzia că, în mo­mentul strănutului, inima se opreș­te pentru o fracțiune de secundă și e nevoie de o binecuvântare pentru a fi repornită. Evident că știința a demontat toate aceste mituri și a de­monstrat că strănutul poate prevesti o alergie sau, cel mult, o răceală. Su­perstițiile și urările au rămas însă.

Codul bunelor maniere spune că varianta cea mai elegantă ar fi să ne prefacem că nu am observat stră­nutul și să ne comportăm ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Însă este o regulă pe care o încălcăm cu toții și, fiind o practică foarte comună în întreaga lume (“Bless you!”, “Salud!”, “Gesundheit!” etc.), nu se conside­ră o greșeală majoră de etichetă să spunem “Noroc!” sau “Sănătate!” o singură dată. Dacă omul strănută de cinci ori, sub nicio formă nu îi vom face cinci urări. Nici măcar în glu­mă! La fel cum nu îi vom spune “Faci chef!”. Poate face, cel mult, un chef cu paracetamol și ceai de mușețel.

Cum procedăm însă dacă sun­tem în poziția celui care strănută? În niciun caz, nu ne rușinăm. Este absolut firesc și trebuie să depășim momentul cu grație. De câte ori sim­țiți că veți strănuta sau veți tuși, aco­periți-vă gura cu o batistă sau cu un șervețel. Dacă sunteți la masă, puteți folosi șervetul. Mâna poate rămâne o alternativă, cu condiția să vă spă­lați apoi cu apă și săpun. Nu vreți să răspândiți microbii în jur. Dacă tușiți sau strănutați mai mult, ridicați-vă de la masă și mergeți la toaletă. Și, mare atenție! Strănutatul des duce inevitabil la nevoia de a sufla nasul. Nu vă suflați niciodată nasul la masă. Sănătate!