Numărul românilor care folosesc trotinete electrice a crescut semnificativ în ultimii ani, în special în marile orașe, și odată cu apetența pentru acest mijloc de transport s-a înregistrat și o explozie a accidentelor în care sunt implicați „trotinetiștii”. Pentru a reduce numărul victimelor, un grup de parlamentari propune o schimbare importantă în legislația rutieră: purtarea căștii de protecție va deveni obligatorie pentru toți utilizatorii de trotinete electrice care circulă pe drumurile publice, indiferent de vârstă.
Un proiect de lege semnat de 46 de parlamentari și depus, la finalul săptămânii trecute, la Senat, vizează modificarea art.70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice (Codul rutier), cu scopul de a limita consecințele accidentelor grave în care sunt implicați trotinetiștii și a scădea numărul victimelor.
Cu toate că obligația de a purta cască de protecție există și în forma actuală a Codului rutier, această regulă se aplică doar conducătorilor de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani atunci când circulă pe partea carosabilă.
Prin urmare, persoanele care au împlinit 16 ani pot circula în prezent cu trotineta electrică fără cască, fără să încalce legea.
Ce se schimbă
Potrivit inițiatorilor, regula privind bicicliștii rămâne neschimbată, modificarea propusă vizându-i exclusiv pe utilizatorii de trotinete electrice.
„Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete cu vârsta sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Pentru conducătorii de trotinete electrice, purtarea căștii de protecție, omologată și fixată corespunzător, este obligatorie indiferent de vârstă, atunci când se deplasează pe drumurile publice”, stipulează proiectul de lege.
Practic, dacă proiectul va fi adoptat, orice persoană care circulă cu o trotinetă electrică pe un drum public va fi obligată să poarte o cască de protecție omologată.
Expuși unor riscuri ridicate, chiar și când circulă cu viteză redusă
Autorii documentului susțin că legislația actuală nu mai reflectă realitatea din trafic, în contextul în care trotinetele electrice au devenit un mijloc de transport urban folosit pe scară largă de persoane de toate vârstele, iar numărul accidentelor este în creștere.
„Necesitatea reglementării rezultă din utilizarea tot mai frecventă a trotinetelor electrice ca mijloc de deplasare urbană de către persoane de toate vârstele, precum și din creșterea semnificativă a numărului accidentelor în care sunt implicate aceste vehicule și a gravității consecințelor generate.
Utilizatorii trotinetelor electrice se află într-o poziție de vulnerabilitate ridicată în trafic, fiind expuși direct efectelor unei căzături sau coliziuni. Pierderea echilibrului, denivelările carosabilului, viteza de deplasare, traficul aglomerat ori impactul cu alte vehicule pot conduce la accidente grave chiar și în condițiile unor deplasări pe distanțe scurte sau la viteze reduse”, se arată în expunerea de motive.
Peste 1.500 de accidente cu trotinete electrice, în 7 luni
Argumentul principal invocat de inițiatori îl reprezintă statisticile tot mai alarmante privind accidentele cu trotinete.
Conform datelor citate din informațiile comunicate de Poliția Română, doar în primele șapte luni ale anului 2025 au fost înregistrate 1.525 de accidente în care au fost implicate trotinete electrice. Bilanțul este unul îngrijorător: 7 persoane și-au pierdut viața, iar alte 1.618 au fost rănite.
Totodată, datele medicale centralizate arată că, pe parcursul anului 2025, nu mai puțin de 2.751 de persoane au ajuns la Unitățile de Primiri Urgențe în urma unor accidente cu trotinete electrice. Dintre acestea, peste 350 au avut nevoie de intervenții chirurgicale.
Prin comparație, în anul 2024, circa 1.500 de persoane au fost tratate în Unitățile de Primiri Urgențe, iar dintre acestea 190 au avut nevoie de intervenții chirurgicale.
Inițiatorii consideră că aceste cifre demonstrează că fenomenul a depășit de mult stadiul unei simple tendințe urbane și că este nevoie de măsuri suplimentare de protecție.
Traumatismele craniene, principala problemă
Unul dintre cele mai grave riscuri asociate accidentelor cu trotineta este reprezentat de loviturile la cap.
„Printre cele mai severe consecințe ale acestor accidente se numără traumatismele cranio-cerebrale, care pot genera invaliditate permanentă sau chiar deces”, se arată în expunerea de motive, autorii proiectului subliniind că, în multe situații, lipsa căștii agravează efectele unei căzături aparent banale.
„O simplă căzătură poate avea consecințe dramatice”, avertizează inițiatorii.
În acest context, casca este prezentată drept „una dintre cele mai eficiente măsuri individuale de siguranță”, capabilă să reducă severitatea leziunilor produse în urma impactului.
Nu este o măsură punitivă, spun autorii
Semnatarii proiectului spun că noua obligație nu va descuraja utilizarea trotinetelor electrice.
Măsura „nu urmărește restrângerea utilizării trotinetelor electrice și nici sancționarea utilizatorilor, ci promovarea unui comportament responsabil și crearea unui standard minim de protecție adaptat condițiilor actuale de trafic”, precizează aceștia în expunerea de motive.
De asemenea, inițiatorii consideră că actuala diferențiere între utilizatorii sub și peste 16 ani nu se mai justifică.
„Riscul producerii unor traumatisme grave există indiferent de vârstă. Prin urmare, se impune eliminarea acestei diferențieri și instituirea unei reguli unitare, clare și ușor de aplicat pentru toți conducătorii de trotinete electrice”, se arată în document.
Inițiatorii susțin că măsura propusă este una minimă, cu rol exclusiv preventiv, și că poate contribui la reducerea numărului de victime și a gravității accidentelor. În opinia lor, adaptarea Codului Rutier la realitățile noii mobilități urbane nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate.
Prin adoptarea acestei reglementări se creează premisele „reducerii numărului de victime, limitării consecinţelor accidentelor şi creşterii gradului de responsabilitate în trafic, în concordanţă cu obligaţia statului de a promova şi proteja siguranţa cetăţenilor”, conchid autorii documentului.