Bucuria sau entuziasmul care a cuprins Europa, dupa caderea comunismului a impins lumea catre cautari care incet, incet sau transformat in dezamagire si scepticism. Dupa 25 ani, aranjamentele SUA si NATO au fost obligate sa se indrepte catre alte optiuni, obligand Uniunea Europeana sa-si revada proiectele si sa le adapteze noilor evolutii continentale si nu numai .Urmarile crizei financiare , revenirea Rusiei pe scena internationala , Oriental Mijlociu zguduit de primavara araba si valul migratiei catre continent, au reprezentat evolutii care au pus la mare incercare gandirea liderilor de la Bruxelles.Ordinea democratica din Europa a inceput sa se clatine si mai serios dupa primele confruntari geopolitice cu Rusia care si-a revenit mult mai repede decat se asteptau unii si a acuzat Vestul ca a incalcat intelegeri geopolitice care au favorizat deplasarea incet a NATO si UE spre granitele Federatiei Rusiei .Balcanii favorizati,la inceput, prin promisiuni si tentatii, daca se vor integra integra in UE, au constatat ca prosperitatea si viitorul luminos sunt inca departe .In acest context, predictiile trecute care avertizau ca fara o ratiune dominata de cea economica , Europa va fi afectata de o dezordine “ organizata “ producatoare de haos ,conflicte inter-religioase si drame umane , au devenit realitate. Analiza” previziunilor” lui Samuel Huntigton descopera , intr-un fel ,realitatea de astazi . Uniunea Europeana se afla in fata unei avalanse de confruntari de proiecte si scenarii la care nu se mai stie la care sa se raspunda . Europa se afla in criza, din care cum va iesi , nu stiu multi. Filozoful german , Jugen Habermas a folosit primul sintagma complexa “ criza Uniuni Europene “ subliniind ca “ viclenia ratiunii economice ,mai précis a lipsei de ratiune economica si financiara a readus chestiunea viitorului Europei pe agenda politica”. Paralizia din interiorul UE –dupa Habermas – este de fapt , o “ tacere vinovata” a a liderilor statelor membre care ascunde divergentele profunde privind viitorul Europei . Ce se doreste de la UE ? O Uniune europenizata sau o Uniune a statelor natiune ? O Europea cu 2-3 viteze condusa dupa principiul cercurilor concentrice? O viziune federalista? Nu se stie clar ,iar totul se vede in stradaniile pentru elaborarea raportului ce va fi prezentat la aniversarea fondarii Uniunii de la 25 martie de la Roma .Juncker prezinta la Strasbourg o sinteza a cinci optiunti privind posibilile evolutii din care se distinge formula “ Europei cu cercuri concentrice “ . Reactia tarilor membre UE a fost diferita , cele ce formeaza nucleul dur tatonaza , la fel si cele din jurul apropiat , Grupul de la Visegrad este zgomotos , si poate asa este bine, iar restul tarilor traiesc cu spectrul incadrarii in reteau periferica “deasupra capului “ .In esenta, revenim la harta Europei publicata in aprilie 2014 de Le Figaro care aranja continentul in trei cercuri concentrice : primul cuprindea 6 tari favorabile Europei cu mai multe viteze potential 87% din PIB-ul Zonei Euro , al doilea tarile Zonei Euro , in al treilea, intra restul , unde suntem si noi , chiar daca nu ne convine. O analiza de exceptie ,facuta de un om politic tot de exceptie , fostul premier Adrian Nastase , surprinde , efectele “reasezarii “Europei, in care revenirea in Balcani, pentru unii, poate deveni o realitate si nu o optiune. Din cauza efectelor, liderii nucleului dur au “ indulcit “tonul ultimului draft al proirctului declaratiei ce urmeaza sa fie prezentat la Roma subliiind “ Vom actiona ori de cate ori este posibil cu ritmuri si intensificari diferite cand este necesar, lasand usa deschisa acelora care vor sa ni se alature mai tarziu “ . Un ton mai optimist pentru mai multe viteze si mai multa extindere. Victor Hugo a folosit pentru prima data sintagma “ Statele Unite ale Europei “ care exprima un vis al europenilor pentru” libertatea si unitatea europeana si nevoia pacii universale”, speranta care este vie si astazi.