Sub privirile îngrijorate ale Rusiei, care anticipează repetarea scenariului revoltei populare din Ucraina, din 2014, zeci de mii de protestatari au blocat, ieri, principalele artere rutiere din capitala Armeniei, toate clădirile guvernamentale, precum și șoseaua ce face legătura între Erevan și cel mai mare aeroport al țării. Apropiată de Moscova, clasa politică de la putere a respins candidatura la funcția de premier a reprezentantului opoziției.
Zeci de mii de manifestanți au paralizat, ieri, capitala Armeniei, orașul Erevan, după ce Parlamentul țării, dominat de o elită conducătoare care își menține controlul asupra aparatului de securitate, a respins candidatura la funcția de prim-ministru a opozantului Nikol Pashinyan, care era singura nominalizare pentru poziția de șef al executivului. Partidul Republican, aflat la putere, a votat marți contra lui Pashinyan, din cei 100 de deputați care au participat la scrutin, 55 fiind împotrivă, iar 45 pentru candidatura liderului protestelor antiguvernamentale. De aproape o lună, Armenia traversează o criză politică fără precedent. La 23 aprilie, manifestațiile la care au luat parte zeci de mii de opozanți au dus la demisia lui Serzh Sarksyan, aliatul republicanilor, ce fusese ales prim-ministru cu doar șase zile înainte de către deputați, după ce timp de zece ani ocupase funcția de președinte al țării și Constituția nu îi mai dădea dreptul să candideze pentru un nou mandat. De altfel, protestele masive de stradă au izbucnit imediat după ce Sarksyan a anunțat că dorește să devină prim-ministru, mulți armeni considerând că instalarea sa în fruntea guvernului reprezintă un complot prin care vechea clasă politică se cramponează de putere, prelungind corupția și nepotismul vechiului regim.
Rusia, gata de intervenție
Demisia rapidă a lui Sarksyan era considerată, cu câteva zile în urmă, o schimbare spectaculoasă de direcție și putere în Armenia, stat din sudul Caucazului extrem de apropiat de Rusia, care a fost condus mai mult sau mai puțin de către aceleași cadre, încă de la sfârșitul anilor ’90. Criza din Armenia, țară cu 3 milioane de locuitori și o prezență militară rusă importantă pe teritoriul său, este urmărită cu mare atenție de Moscova. Oficialitățile ruse se tem de repetarea scenariului revoltei populare din Ucraina, din 2014, care a adus la putere lideri ce au scos țara din sfera de influență a Rusiei. Și, după toate aparențele, Pashinyan poate reprezenta o amenințare la adresa intereselor Moscovei. Potrivit legislaţiei Armeniei, dacă Parlamentul nu reuşeşte să aleagă un nou premier, vor fi organizate noi alegeri în şapte zile. Dacă premierul nu va fi ales nici de această dată, Parlamentul trebuie dizolvat.
După respingerea candidaturii sale, Pashinyan a anunțat o campanie națională de „nesupunere civică”, care constă în proteste și în blocarea drumurilor, căilor ferate și a aeroporturilor. Fost jurnalist, în vârstă de 42 de ani, el a fost închis doi ani pentru instigare la revoltă, în urma alegerilor prezidențiale din 2008.
„Vom bloca străzile, aeroporturile, metroul, căile ferate, orice poate fi blocat. Dacă toată lumea participă la o acţiune completă de nesupunere civică, va fi o victorie totală a poporului armean”.
Nikol Pashinyan