În urmă cu 24 de ani, scorurile cumulate ale candidaților de „dreapta” nu reușeau să doboare scorul liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor, astfel încât retragerile din cursă ar fi fost inutile. În 2024, matematic, doar dacă Elena Lasconi sau Nicolae Ciucă ar ieși din competiție, l-ar favoriza pe celălalt ca, la mustață, să-l depășească pe liderul AUR și să intre în finală cu Marcel Ciolacu. Tot teoretic, o retragere a candidaților PNL și USR în favoarea lui Mircea Geoană l-ar plasa pe acesta pe primul loc, în fața candidatului PSD. Însă Geoană se află la un scor mult sub cele ale celorlalți doi candidați de „dreapta”. Cu ce efecte? Unele nemaiîntâlnite în istoria alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot sunt tipărite, iar o parte din alegători au votat deja, prin corespondență. Iar plata pentru „dezertarea din cursă” ar fi făcută de partide la votul de la alegerile parlamentare.
Cu mai puțin de o săptămână înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, de duminică, s-a ajuns în situația în care se dezbate intens oportunitatea retragerii a doi dintre cei trei candidați considerați de „dreapta” și cu „șanse” din cursa electorală, sub imperiul temerii că, dacă lucrurile vor rămâne așa, niciunul dintre acești candidați nu ar putea accede în turul al doilea. Mai mult, fiecare dintre acești candidați își arată, reciproc, „pisica” denumită George Simion, care este cotat de majoritatea sondajelor de opinie ca fiind cel care va intra în finala prezidențială, alături de Marcel Ciolacu. Ceea ce ar însemna, susțin cei care propagă acest scenariu, reiterarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2000, când în finală au ajuns Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor, iar toate voturile de „dreapta” au fost acordate, cu „silă”, lui Ion Iliescu, pentru ca nu cumva în România să ajungă un „extremist” președinte al țării.
Cât este adevăr și cât este mistificare în propagarea acestei reeditări, în 2024, a alegerilor de acum 24 de ani? Diferența esențială de astăzi este aceea că, în anul 2000, indiferent cine s-ar fi retras din cursă, în primul tur, voturile de „dreapta” au fost mai puține decât cele cu care Corneliu Vadim Tudor s-a calificat în finala prezidențială.
În 2000, toate voturile „dreptei” nu atingeau scorul lui Corneliu Vadim Tudor
Ion Iliescu a intrat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale cu un scor de 36,35%, iar Corneliu Vadim Tudor a avut un scor de 28,34 de procente. Candidații de dreapta au fost, atunci, liderul PNL, Theodor Stolojan (11,78%), reprezentantul CDR, Mugur Isărescu (9,54%), candidatul ApR Teodor Meleșcanu (1,91%) și Petre Roman, din partea Partidului Democrat, cu 2,99%.
Adunând aceste procente, se poate observa că toți candidații de „dreapta” care au concurat în primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2000 au adunat, împreună, 26,22% din voturi, cu peste 2 procente în urma lui Corneliu Vadim Tudor
Niciunul dintre acești candidați nu l-ar fi putut devansa pe liderul PRM, chiar dacă toți ceilalți s-ar fi retras din cursa electorală, astfel încât nu exista nicio șansă ca „dreapta” să intre în turul al doilea.
Pe cifre concrete, Ion Iliescu a fost votat în primul tur de 4.076.273 de alegători, iar Corneliu Vadim Tudor a primit 3.178.293 de voturi. Stolojan, împreună cu Petre Roman, cu Mugur Isărescu și cu Meleșcanu au avut, împreună, 2.840.377 de voturi.
Din această perspectivă, este important de văzut și ce s-a întâmplat în turul al doilea al prezidențialelor din anul 2000. Ion Iliescu a câștigat președinția cu 6.696.623 de voturi, reprezentând un scor de 66,83%. Iar Vadim Tudor a pierdut alegerile cu 3.324.247 de voturi, reprezentând 33,17%. Iliescu a luat, în finală, cu 2.620.350 de voturi mai mult decât în primul tur. În timp ce Corneliu Vadim Tudor a luat cu 154.954 de voturi mai mult decât în primul tur.
În 2024, lupta este pe viață și pe moarte
În realitatea din 2024, lucrurile sunt mult mai complicate decât atunci, iar teoretic, există unele șanse ca, dacă unul dintre candidații de „dreapta” ar rămâne singur pe această zonă în bătălia prezidențială, să acceadă în turul al doilea cu Marcel Ciolacu.
Există un singur candidat cu șanse pe partea stângă, în persoana liderului PSD, Marcel Ciolacu, un singur candidat cu șanse pe zona suveranistă, în persoana lui George Simion, și trei candidați pe partea dreaptă care se luptă, fiecare, să ia mai multe voturi decât George Simion: Nicolae Ciucă, Elena Lasconi și Mircea Geoană.
„Jurnalul” a luat la mână șapte sondaje de opinie, realizate în ultima perioadă, cu date culese de șapte case de sondare a opiniei publice diferite. Cifrele nu seamănă deloc între ele, dar nici ierarhia. Însă pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situației electorale, cu mai puțin de o săptămână înainte de primul tur al prezidențialelor, vom lua ca reper media acestor sondaje, pentru fiecare candidat în parte. Vorbim despre un sondaj BCS, realizat în perioada 7 - 11 noiembrie 2024, despre un sondaj Verifield, realizat în perioada 8 - 14 noiembrie 2024, despre un sondaj INSCOP, realizat în perioada 7 - 12 noiembrie 2024, despre un sondaj Sociopol, realizat în perioada 28 octombrie - 1 noiembrie 2024, despre un sondaj CIRA, realizat în perioada 9 - 13 noiembrie 2024, despre un sondaj Atlasintel, realizat în perioada 9 - 12 noiembrie 2024 și despre un sondaj CURS, realizat la începutul lunii noiembrie.
Media sondajelor arată fără echivoc: Marcel Ciolacu și George Simion - în turul II
Astfel, de departe, se detașează Marcel Ciolacu, liderul PSD și candidatul acestei formațiuni politice, cu o medie a scorurilor din sondaje de 27,3% (17,1% conform BCS, 26,3% conform Verifield, 25,3% conform INSCOP, 29% conform Socipol, 30% conform CIRA, 25,4% conform Atlasintel și 28% conform CURS).
Pe locul al doilea, la media scorurilor din sondaje, se situează candidatul AUR, George Simion, cu 17% (11,9% conform BCS, 18,8% conform Verifield, 19,1% conform INSCOP, 21% conform Sociopol, 17% conform CIRA, 14,2% conform Atlasintel și 17% conform CURS).
Sub linie, pe locul al treilea, se situeză, conform mediei acelorași sondaje, candidata USR, Elena Lasconi, cu un scor de 13,99% (14,3% conform BCS, 17,1% conform Verifield, 14,3% conform INSCOP, 12% conform Sociopol, 14% conform CIRA, 14,2% conform Atlasintel și 12% conform CURS).
Candidatul PNL la alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, se află, potrivit mediei sondajelor în cauză, abia pe poziția a patra, cu un scor de 13,47% (17,7% conform BCS, 7,3% conform Verifield, 9,1% conform INSCOP, 15% conform Sociopol, 18% conform CIRA, 10,2% conform Atlasintel și 17% conform CURS).
Independentul Mircea Geoană, considerat la începutul acestei campanii electorale ca având șanse reale să intre în finală, se clasează, potrivit mediei sondajelor de opinie, abia pe poziția a cincea, cu un scor mediu de 9 procente (7,6% conform BCS, 8,1% conform Verifield, 13,3% conform INSCOP, 9% conform Sociopol, 7% conform CIRA, 9,1% conform Atlasintel și 9% conform CURS).
Cine ar trebui să se sacrifice și cine ar trebui să culeagă „laurii”
Plecând de la această proiecție, în care niciunul dintre cei trei candidați de „dreapta” nu l-ar putea întrece pe George Simion la scor în primul tur, este ușor de înțeles nervozitatea acestora și pare întemeiat îndemnul ca unii dintre aceștia să se retragă, în favoarea altuia care să aibă șanse să intre în turul al doilea.
Pe media sondajelor, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi și Mircea Geoană ar avea un bazin comun de 36,46%. Însă nu este deloc sigur că dacă unul sau chiar doi dintre cei trei s-ar retrage, toate procentele acestora, integral, s-ar direcționa către al treilea, rămas în cursă.
Spre exemplu, conform analiștilor, dacă Mircea Geoană s-ar retrage din cursă, cele 9 procente ale sale s-ar distribui în mod egal către Nicolae Ciucă, Elena Lasconi și Marcel Ciolacu. În schimb, dacă s-ar retrage Elena Lasconi, lucrurile ar fi și mai complicate. Către Nicolae Ciucă s-ar distribui 9 procente, iar către Mircea Geoană - 4,99%.
În cazul retragerii lui Nicolae Ciucă, este preconizat ca 7% din voturile sale să se distribuie către Elena Lasconi, 4% către Mircea Geoană și 2,47% către Marcel Ciolacu, dată fiind adversitatea dintre votanții PNL și USR, adversitate alimentată de structurile de partid din teritoriu, în primul rând.
O singură retragere nu ar garanta victoria
În acest sens, o retragere a lui Mircea Geoană l-ar plasa pe Marcel Ciolacu la un scor de 30,3%, urmat de George Simion cu 17%. Elena Lasconi s-ar clasa pe locul al treilea, cu 16,99%, foarte aproape de scorul candidatului AUR, în timp ce Nicolae Ciucă ar „urca” pe poziția a patra, cu 16,47%.
În schimb, dacă s-ar retrage din cursă Elena Lasconi, Marcel Ciolacu ar rămâne pe primul loc, cu 27,3%, urmat de Nicolae Ciucă, cu 22,4%. În acest scenariu, George Simion ar lua doar 17%, s-ar clasa abia pe locul al treilea și nu ar mai prinde finala. Mircea Geoană ar ocupa locul al patrulea, cu 13,99%.
Dacă însă s-ar retrage din cursa prezidențială Nicolae Ciucă, atunci Marcel Ciolacu ar deschide clasamentul cu 29,77%. Pe locul al doilea ar urca Elena Lasconi, cu 20,99%. Simion ar rămâne pe locul al treilea, cu 17%, în timp ce Mircea Geoană ar lua 13%.
Cum ar arăta lucrurile dacă ar dispărea doi candidați
În scenariul în care s-ar retrage doi candidați, situația ar fi net diferită. Concret, dacă s-ar retrage Elena Lasconi și Mircea Geoană, este de prevăzut, în teorie, ca Nicolae Ciucă, singurul rămas în cursă pe partea „dreaptă”, să ocupe prima poziție, cu 33,46%, urmat de Marcel Ciolacu, cu 30,3%. Simion ar rămâne în afara clasamentului, cu 17%.
Dacă s-ar retrage Nicolae Ciucă și Mircea Geoană, atunci în cel de-al doilea tur ar intra Marcel Ciolacu, cu 32,77%, împreună cu Elena Lasconi, cu 30,99%, iar George Simion ar rămâne pe locul al treilea, cu 17 procente.
Însă dacă s-ar retrage din cursa prezidențială atât Elena Lasconi, cât și Nicolae Ciucă, atunci în turul al doilea, pe primul loc, ar intra Mircea Geoană, cu 33,99%. Marcel Ciolacu ar ocupa abia poziția a doua, cu 29,77%, iar George Simion ar rămâne pe locul al treilea, cu 17%.
Motivele pentru care un astfel de demers seamănă cu sinuciderea politică a protagoniștilor
Este greu de crezut că, în puținele zile care au mai rămas până la primul tur al alegerilor prezidențiale, vreunul dintre candidații de „dreapta” se va retrage din cursă. Iar motivele sunt multiple pentru care acest lucru nu are șanse să se realizeze, în ciuda scorurilor electorale preconizate de aceste sondaje.
Unul dintre motive este acela că buletinele de vot au fost deja tipărite, iar numele celor care, eventual, ar decide să se retragă se află pe aceste buletine. Un alt motiv este acela că o parte dintre aceste buletine au fost deja ștampilate. Au fost exercitate voturi prin corespondență, iar, cu siguranță, printre cei care au votat astfel au ales unul dintre candidații care prezumtiv ar urma să se retragă. Ceea ce ar duce la inutilitatea voturilor valabil exprimate.
Pe de altă parte, retragerea unuia sau unora dintre candidați nu garantează celuilalt/celorlalți rămas/rămași în cursă că voturile se vor distribui integral către ei, astfel încât să asigure accesul unuia în turul al doilea. Cu siguranță însă, dacă se retrage doar unul, demersul este inutil.
Însă cel mai puternic argument împotriva unui astfel de demers constă în aceea că pentru candidatul care se retrage din cursă va însemna sfârșitul carierei politice. Mai mult, o astfel de retragere va avea efecte devastatoare, în cazul Elenei Lasconi sau al lui Nicolae Ciucă, și asupra scorului partidelor pe care le conduc la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024.