Economiştii de pe ambele maluri ale Atlanticului au declarat pentru Financial Times că au devenit din ce în ce mai pesimişti în urma deciziei Rezervei Federale de a creşte puternic dobânzile pentru a contracara inflaţia în creştere, precum şi din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de aprovizionarea cu gaze naturale a Europei în perspectiva iernii.
Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg Bank, a declarat că balanţa a "înclinat" acum în favoarea unei contracţii economice anul viitor în SUA şi Europa. "Ceea ce înainte era un risc în creştere s-a transformat acum în scenariul de bază".
Goldman Sachs a dublat riscul ca SUA să intre în recesiune în acest an, de la 15% la 30%, cu o probabilitate de 48% de recesiune pe un orizont de doi ani, în urma primei creşteri de 75 de puncte de bază a Fed din 1994 încoace.
"Riscurile de recesiune din SUA sunt inconfortabil de ridicate şi în creştere. Le-aş plasa la 40% în următoarele 12 luni şi mai mult sau mai puţin egale în următoarele 24 de luni", a declarat Mark Zandi, economist-şef al Moody's Analytics. El a adăugat că Europa este şi mai vulnerabilă.
"Pentru a evita recesiunea, economia globală are nevoie de puţin noroc şi ca efectele economice ale pandemiei de coronavirus şi ale agresiunii ruseşti să se diminueze rapid, alături de o politică abilă din partea Fed şi a altor bănci centrale", a spus Zandi.
Liderii G7 vor discuta despre starea economiei mondiale în cadrul dejunului de lucru de duminică, iar inflaţia va domina dezbaterile. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, va participa de la distanţă, prin legătură video, la discuţiile de luni, care se vor concentra pe criza provocată de războiul din Rusia.
Perspectivele economice mondiale s-au întunecat de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, care a dus la creşterea în spirală a preţurilor la energie şi alimente. În cursul lunii iunie, băncile centrale, de la Washington la Zurich, au majorat ratele dobânzilor cu o marjă mai mare decât se aşteptau pieţele, semnalând că vor face tot ceea ce este necesar pentru a ţine în frâu inflaţia în creştere, chiar dacă acest lucru înseamnă declanşarea unei recesiuni.