După doar câteva săptămâni de aplicare, regula introdusă la 1 ianuarie 2026 a produs efecte dramatice, iar autoritățile recunosc acum oficial că au ignorat total ghidurile medicale și au luat măsuri care nu doar că au blocat sistemul medical, ci conduc și la „întârzierea diagnosticului complicațiilor, agravarea stării de sănătate, creșterea numărului de internări de urgență și a mortalității evitabile”.
Începând din 2021, pacienții cu afecțiuni cronice grave (precum: cancer, diabet, boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice etc.) au beneficiat de investigații în regim Monitor. Adică, în baza biletului de trimitere cu codul Monitor, puteau face investigații medicale în regim de urgență (în cel mult 5 zile), chiar dacă plafonul lunar pentru analize și investigații gratuite era epuizat de clinica respectivă, investigațiile de tip Monitor fiind decontate pe o factură separată.
Aceste investigații includ proceduri precum RMN, CT sau investigații de medicină nucleară, esențiale pentru monitorizarea bolilor cronice.
Însă, la finalul anului trecut, șefii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Ministerului Sănătății au decis limitarea decontării acestor investigații esențiale de tip Monitor (M3-M8) la o singură investigație anuală pentru fiecare pacient cronic asigurat, indiferent de evoluția bolii.
Aplicarea acestei reguli a avut efecte imediate. Potrivit datelor oficiale, s-a înregistrat o scădere la jumătate a numărului acestor investigații în luna ianuarie 2026 comparativ cu finalul anului trecut, iar pentru unele afecțiuni, chiar la o treime.
Economiile făcute pe spinarea celor mai vulnerabili au devenit, brusc, „nejustificate”
Acum, după ce a anunțat că urmează să-și „scrie repede” demisia, ministrul Sănătății s-a răzgândit brusc și spune că economia reală în sistemul de sănătate „nu se face prin îngrădirea și limitarea accesului pacienților cronici” la serviciile medicale și că „viața unui om nu se poate calcula în deficit bugetar”.
„Limitarea decontării investigațiilor de tip MONITOR la o singură investigație anuală per pacient, propusă strict ca o măsură contabilă, dar fără nuanțe specifice sistemului de sănătate, a produs un efect nedorit și imediat: accesul la investigații esențiale a scăzut abrupt pentru pacienții cronici din programele naționale de sănătate”, a scris ministrul Alexandru Rogobete, miercuri, într-o postare pe Facebook, anunțând că vrea acum să elimine restricțiile, printr-o ordonanță de urgență.
Proiectul de ordonanță de urgență, pus miercuri seară pe site-ul Ministerului Sănătății, confirmă impactul sever, arătând că problemele generate de limitarea investigațiilor Monitor au fost multiple și grave.
Disfuncționalități majore în sistemul de sănătate
În primul rând, medicii nu au mai putut respecta ghidurile clinice. În nota de fundamentare se precizează că „aceste investigații sunt utilizate în mod repetat, la intervale stabilite de medicul specialist (...) în funcție de evoluția bolii”, iar ghidurile internaționale recomandă monitorizare chiar la 3-6 luni pentru anumite boli.
„Efectele negative sunt amplificate de caracterul cronic și evolutiv al afecțiunilor vizate - boli cardiovasculare, cerebrovasculare, neurologice, diabet zaharat, boli rare și boală cronică renală - care necesită monitorizare periodică, conform ghidurilor medicale. Limitarea la o singură investigație anuală contravine practicilor medicale și conduce la întârzierea diagnosticului complicațiilor, agravarea stării de sănătate, creșterea numărului de internări de urgență și a mortalității evitabile”, conform proiectului de OUG.
Mai mult, aplicarea restricțiilor în forma în care au fost adoptate la finalul anului trecut a condus la un blocaj administrativ total.
Una dintre cele mai grave probleme a fost lipsa infrastructurii digitale. Practic, oficialii recunosc acum că Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu poate verifica în timp real câte investigații a făcut un pacient, „ceea ce face imposibilă aplicarea uniformă a reglementării și generează blocaje în activitatea curentă”, precum și „practici neunitare la nivelul furnizorilor de servicii medicale”.
Haos în clinici și spitale
Consecința a fost că „furnizorii au fost nevoiți să adopte soluții ad-hoc, precum declarații pe proprie răspundere ale pacienților sau refuzul biletelor cu mai multe investigații, generând situații neprevăzute și neuniforme la nivel național”.
Totodată, casele de asigurări de sănătate au transmis furnizorilor răspunsuri contradictorii: unele acceptau investigațiile, altele nu. Conform notei de fundamentare, unele CJAS au refuzat chiar decontarea separată a investigațiilor Monitor, „ceea ce a amplificat confuzia” în sistemul medical.
Decizie cu consecințe vitale pentru unii pacienți
Bolnavii au fost cei mai afectați, pentru că, pe lângă limitarea drastică a investigațiilor, au fost puși și pe drumuri. Practic, pacienții au fost obligați să revină la medic pentru refacerea biletelor de trimitere, ceea ce a generat costuri suplimentare și întârzieri în privința diagnosticării.
„Întârzierea efectuării investigațiilor poate determina nedepistarea la timp a unor complicații severe [...] cu consecințe ireversibile”, avertizează acum documentul oficial, printre riscurile menționate regăsindu-se: accidente vasculare cerebrale, hemoragii, agravarea bolilor cronice și creșterea mortalității evitabile.
Mai mult, reprezentanții Ministerului Sănătății recunosc explicit acum că limitările impuse la începutul acestui an sunt „nejustificate”, iar menținerea acestora „nu conduce la o reducere reală a cheltuielilor, ci la o redistribuire ineficientă a acestora”.
„Când reduci investigațiile, nu reduci costuri, doar le amâni și le faci mai mari, atunci când pacientul ajunge mai târziu la tratament, cu forme mult mai grave.
Pentru că sunt ancorat în realitate, pentru că sunt responsabil și empatic, am simțit nevoia să intervin urgent și să corectez acest dezechilibru creat de măsuri contabile care nu țin cont de oameni”, ne transmite, pe Facebook, însuși ministrul Rogobete, cel care a semnat aceste decizii contabile care nu țin cont de oameni.
Ce se schimbă concret prin noua ordonanță
Modificarea legislativă pusă în transparență decizională introduce un sistem diferențiat, în funcție de tipul bolii. Practic, corecția propusă de Alexandru Rogobete elimină limitările doar pentru o parte dintre pacienții cu boli grave, și anume cei cu: boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice și afecțiuni rare.
Mai exact, pentru acești pacienți statul va deconta toate investigațiile de înaltă performanță necesare monitorizării „conform nevoilor medicale, fără limite abstracte”, a spus Alexandru Rogobete.
Pe de altă parte, limitarea rămâne pentru pacienții cu alte boli cronice, precum: diabet zaharat și boală cronică renală.
„Pentru pacienții cu alte boli cronice care nu fac parte din categoriile de mai sus, precum diabet zaharat sau boală cronică renală, se menține limitarea existentă (o singură investigație de înaltă performanță pe an). Această abordare diferențiată urmărește alinierea resurselor la nevoile pacienților cu patologii care necesită monitorizare intensivă”, conform notei de fundamentare.
Noua măsură va aduce beneficii rapide și vizibile pentru bolnavii din programele de sănătate, susțin autorii proiectului de act normativ, precum: acces real la investigații, diagnostic mai rapid, reducerea complicațiilor și „elimină situațiile de disconfort și umilință la care au fost supuși pacienții, obligați să revină la medic pentru refacerea biletelor sau să ofere declarații pe proprie răspundere”.
Deși cheltuielile vor crește pe termen scurt, „costurile sunt compensate prin prevenirea complicațiilor severe, mult mai costisitoare”, mai spun autoritățile.
Investigațiile de monitorizare s-au înjumătățit după restricțiile impuse de MS și CNAS
La începutul lunii aprilie, reprezentanții mai multor organizații de pacienți au avertizat că, în urma modificărilor legislative făcute de Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, investigațiile medicale de monitorizare decontate pentru pacienții cronici, precum CT sau RMN, au scăzut aproape la jumătate într-o lună și au cerut celor două instituții să intervină de urgență după blocajele apărute în accesul bolnavilor la investigațiile paraclinice esențiale.
„În urma modificărilor legislative aplicabile de la 1 ianuarie 2026, pentru pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8, sistemul decontează o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an. În practică, această limitare a afectat direct accesul la investigații esențiale pentru pacienții cronici.
Primele efecte sunt deja vizibile. Potrivit datelor colectate de la nivelul furnizorilor de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală, în ianuarie 2026 numărul total al investigațiilor de tip Monitor M3-M8 a scăzut cu aproximativ 47% față de media trimestrului IV din 2025. Scăderile sunt semnificative inclusiv în patologii în care medicii au nevoie, în mod obișnuit, de evaluări repetate pe parcursul aceluiași an:
- 58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare,
- 46% pentru bolile neurologice și
- 45% pentru bolile cerebrovasculare”, au transmis reprezentanții organizațiilor într-o scrisoare deschisă, publicată la începutul acestei luni.
Ulterior, și Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) a semnalat o reducere abruptă a investigațiilor paraclinice de tip Monitor M3-M8, odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli.
În cazul pacienților cu diabet zaharat, spre exemplu, datele disponibile au indicat o reducere de până la 67% a investigaţiilor necesare monitorizării bolii, deși aceste investigaţii „nu sunt opţionale, ci parte integrantă a managementului medical”, conform PALMED, care a cerut „identificarea unor soluții eficiente”, care să asigure accesul pacienților la servicii medicale esențiale.
Limitarea investigațiilor pentru pacienții cronici - criticată acum cu aplomb de Alexandru Rogobete - a fost introdusă prin Ordinul 2.339, semnat de ministrul Sănătății și de șeful CNAS și publicat la finalul anului 2025.