Jurnalul.ro România inteligentă Primăriile, implicate în asigurarea obligatorie a locuințelor

Primăriile, implicate în asigurarea obligatorie a locuințelor

de Adrian Stoica    |   

Românii se tem de cutremure și inundații, dar nu suficient ca să-și asigure locuințele. Doar 24% dintre locuințe au poliță de asigurare obligatorie (PDA), în timp ce media europeană este de circa 65%

Cu ocazia Zilei Internaționale pentru Reducerea Riscului la Dezastre, o zi dedicată conștientizării și promovării acțiunilor preventive menite să reducă vulnerabilitatea comunităților, Antena 3 CNN în colaborare cu Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) au organizat Conferința Națională România Inteligentă „Acasă, fără riscuri - Autoritate și responsabilitate în asigurarea locuințelor împotriva dezastrelor”. 

Conferința a adus în atenție una dintre cele mai importante teme de interes public: protecția locuințelor împotriva dezastrelor naturale și responsabilitatea comună a autorităților și cetățenilor în fața riscurilor. Într-un moment în care România se confruntă tot mai des cu efectele dezastrelor naturale - cutremure, inundații sau alunecări de teren - conferința și-a propus să ofere o platformă națională de dialog și soluții, reunind reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai industriei de asigurări, ai mediului academic și ai societății civile. Deși țara noastră este una dintre cele mai expuse la cutremur din Europa, numărul polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor (PAD) continuă să fie la un nivel modest, ceva mai puțin de 24%. Procentul este extrem de mic comparativ și cu media UE, care este de circa 65%, iar dacă vorbim strict despre zona rurală, aici doar circa 15% din locuințe au încheiată o poliță PAD. Conform prevederilor legii, PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României: cutremur, inundații și alunecări de teren.

Numărul scăzut de polițe de asigurare obligatorie încheiate reprezintă o situație îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât trăim într-o lume și într-o țară în care severitatea fenomenelor naturale crește continuu. „E datoria noastră să găsim toate formele prin care să fim cât mai protejați. Polița e cel mai rapid mod pentru a ne reface locuința post dezastru. Nu mai putem ignora evenimentele care se tot produc. Nu putem ignora nici faptul că bugetul României nu prea mai are loc pentru refacerea proprietăților individuale și cred că toți ar trebui să privim cu responsabilitate spre viitorul nostru și să decidem ce dorim să fim și cum vrem să fim pe viitor.

Anul acesta au fost câteva evenimente importante în România: inundații, un mic cutremur. Ceea ce vreau să menționez e că oricât de mult și bine am fi pregătiți, faptul că oamenii nu sunt asigurați nu ne mulțumește. Daunele locuințelor care au fost asigurate au fost plătite rapid. Timpul mediu e de 22 de zile, a scăzut foarte mult. Timpul de instrumentare a scăzut, am putut instrumenta pentru cei care au avut toate documentele în regulă în 48 de ore, ceea ce e foarte rapid. Dar ne-am dori să putem să ajutăm mai mult. Inundațiile din iulie, Suceava și Neamț, au fost acolo vreo 600 și ceva de locuințe afectate. Noi am putut să despăgubim doar 130-140 de proprietari. Extrem de puțin”, a declarat în cadrul conferinței Nicoleta Radu, directoare generală PAID România

 

Primii bani din despăgubiri au ajuns la victimele exploziei din Rahova

Cu privire la situația persoanelor ale căror apartamente au fost afectate de deflagrația din Rahova, Alexandru Ciuncan, director general și președinte UNSAR, a declarat că o mare parte dintre proprietari a fost deja contactată de companiile de asigurări. „270-300 au fost deja contactați proactiv de companiile de asigurări membre UNSAR, tocmai pentru a facilita plata cât mai rapid. Explozia este un risc de bază asigurat pe o poliță facultativă”, a explicat Ciuncan. 320 de proprietari aveau încheiată o poliță facultativă, majoritatea locuințelor fiind achiziționate prin credit ipotecar. Asigurarea va acoperi inclusiv o eventuală demolare a locuințelor. „Dacă vorbim de daună totală, atunci vor primi întreaga valoare a sumei asigurate. Asta nu înseamnă că toți acești 320 de proprietari care aveau asigurare facultativă au fost și afectați, dar noi am contactat proactiv aproape 300 dintre ei, tocmai ca să vedem cum putem sprijini”, a precizat președintele UNSAR. El a arătat că procesul de despăgubire a început deja: „Până la nivelul zilei de ieri au fost deschise 27 de dosare de daună în baza asigurărilor facultative și deja peste șase dosare au fost plătite. Lucrurile se mișcă repede. Unele dintre locuințe au fost parțial avariate, altele într-o situație denumită tehnic daună totală. Este o situație dinamică - datele se actualizează zilnic și le vom face publice în continuare”. „Recomandarea noastră a fost întotdeauna ca oamenii să-și protejeze locuințele complet, la valoarea lor reală, printr-o poliță facultativă care acoperă inclusiv aceste riscuri”, a mai spus reprezentantul UNSAR.

„De la început a fost menționată responsabilitatea. Comportamentul fiecăruia ar trebui să fie responsabil. Faptul că nu există consecințe în cazul în care nu am un comportament responsabil, lasă să intervină întâmplarea. Nu suntem interesați să luăm măsuri preventive, să respectăm reguli și multe altele. Înainte de a vorbi despre asigurări e necesar să vorbim despre responsabilitate și consecințe. Câtă vreme nu există consecințe, nu se va schimba acest comportament. Asigurările asigură riscuri legate de bun, imobil, dar și daune pe care le provoacă acel eveniment asupra unor terți. Adesea știm care e cauza, cine e responsabil, dar rar se merge mai departe în a recupera dauna de la vinovat. Dar și acela are ocazia să se protejeze de asemenea consecințe. Dacă nu există o consecință, nu avem exemple că un eveniment datorat din vina cuiva trebuie să producă consecințe pentru cine l-a provocat. Am încercat să aflu dacă au fost cazuri în care s-au plătit și apoi s-a făcut regres, adică s-a recuperat de la cel care a provocat. Nu! Trebuie să existe o consecință pentru a putea schimba acest comportament”.

Sorin Mititelu, vicepreședinte ASF

 

Unu din doi români se teme de cutremure sau de incendii, 90% dintre ei sunt conștienți de schimbările climatice, dar pentru mai puțin de 24% din locuințe sunt încheiate polițe de asigurare obligatorie.

 

Top județe asigurate PAD

Ilfov - 44,23%

București - 40,24%

Timiș - 35,4%

 

Top județe neasigurate PAD

Harghita - 15,72%

Giurgiu - 15,26%

Ialomița - 14,95%


Sunt necesare noi metode pentru creșterea numărului de polițe PAD

Unul dintre aspectele abordate în cadrul conferinței a fost identificarea metodelor prin care poate crește numărul de polițe PAD încheiate. Pe lângă continuarea campaniilor de informare și conștientizare, s-a adus în discuție posibilitatea achiziționării de către primării a unor polițe de grup, ceea ce ar însemna introducerea unei taxe speciale pentru aceste achiziții. O altă variantă avansată a fost ca o cotă parte din impozitele pe clădiri să fie utilizată pentru asigurarea imobilelor. Nu în ultimul rând, ideea de a se plăti asigurarea obligatorie în momentul achitării impozitelor locale a fost readusă în discuție, ea fiind una mai veche. Aici au fost păreri împărțite, pentru că primăria prestează un serviciul public, iar colectarea plăților pentru asigurările obligatorii este un serviciu prestat în favoarea unor companii private. O altă modalitate de a crește numărul polițelor a fost ca primăriile să condiționeze acordarea reducerilor de impozite pe proprietate la început de prezentarea poliței PAD.

„Vă dau exemplul inundațiilor din iulie. Am digitalizat complet procesul de constatare, iar pentru cei care au avut toate actele în regulă am reușit să facem plata despăgubirilor, în medie, în 22 de zile. Într-unul dintre cazuri, banii au fost virați în doar 48 de ore, după ce persoana afectată a trimis imediat documentele necesare. Acesta a fost cel mai scurt timp”.

Nicoleta Radu, PAID

2.315.446 de polițe de asigurare obligatorii pentru locuințe sunt active în prezent 

 

Gălățenii nu au învățat nimic după inundațiile de anul trecut

A trecut un an de la inundațiile devastatoare din județul Galați. Ploile torențiale aduse atunci în septembrie 2024 de ciclonul Boris au lăsat în urmă dezastru: șapte oameni și-au pierdut viața, aproape 7.000 de locuințe au fost afectate, dintre care 1.000 distruse complet. Acum, la un an de la eveniment, numărul polițelor de asigurare PAD continuă să fie foarte scăzut. Potrivit prefectei județului Galați, Naggar Andreea-Anamaria, procentul caselor asigurate PAD este de numai 20%, iar în cazul producerii unui nou dezastru cei mai mulți dintre locuitorii județului ar aștepta ca statul să-i despăgubească. Pentru dezastrul de anul trecut Guvernul a acordat despăgubiri în valoare de 143 de milioane de lei, a plătit peste 65 de milioane de lei pentru refacerea infrastructurii, iar Administrația Națională Apele Române a venit cu investiții de 53 de milioane de lei pentru igienizarea cursurilor de apă și finanțarea altor lucrări specifice, a spus prefecta județului în cadrul conferinței. Potrivit acesteia, pentru implementarea măsurilor de protecție la nivelul județului ar fi nevoie de nu mai puțin de 920 de milioane de lei.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri