România în 2026: economia încetinește, investițiile trebuie relansate, iar presiunea pe buget și curs rămâne ridicată – analiza InterCapital
România intră în 2026 fără riscul unei recesiuni, dar cu o încetinire clară a creșterii economice, pe fondul investițiilor slabe, al unui deficit bugetar ridicat și al presiunilor asupra cursului de schimb. O analiză InterCapital Securities arată că reechilibrarea consum–investiții și consolidarea fiscală vor fi decisive pentru stabilitatea economică și încrederea piețelor.
Economia României: de la creștere accelerată la temperare
România se apropie de anul 2026 într-un context economic mai fragil, marcat de încetinirea creșterii și de dezechilibre structurale persistente. Potrivit unei analize realizate de InterCapital Securities, economia nu se îndreaptă spre recesiune, însă perioada de avans economic robust pare să fi fost depășită.
„Din perspectiva creşterii economice, imaginea de ansamblu nu arată o recesiune, ci o temperare. Considerăm că perioada de creştere mai accentuată a României s-a încheiat. În T3 2025, creşterea faţă de anul precedent a fost de 2,0%, confirmând această încetinire, în timp ce investiţiile rămân principalul factor de presiune în structura actuală a creşterii, formarea brută de capital în termeni reali fiind în continuare negativă. În acest context, România intră în 2026 cu o nevoie clară de reechilibrare a motoarelor de creştere: susţinerea consumului concomitent cu relansarea investiţiilor, inclusiv prin programele de finanţare ale Uniunii Europene”, a afirmat Ivan Drazetic, Head of Fixed Income, InterCapital Securities, citat în comunicat.
Consolidarea bugetară, marea provocare pentru piețe
Pentru investitori și piețe financiare, cea mai sensibilă problemă rămâne deficitul bugetar și capacitatea statului de a-l reduce gradual.
„Presupunând continuitatea implementării şi stabilitatea la nivelul coaliţiei de guvernare, considerăm drept scenariu de bază un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către circa -6,5% în 2026, recunoscând totodată existenţa unor riscuri semnificative, în special cele asociate costurilor mai ridicate de serviciu al datoriei şi incertitudinilor legate de ratingul de ţară”, se menţionează în analiză.
Inflația rămâne ridicată, dar pe un trend descendent
Datele recente indică un nivel încă mare al inflației, deși scenariul de bază al companiei de investiții anticipează o moderare treptată în următorii doi ani. Potrivit InterCapital Securities, inflația medie ar putea ajunge la 7,5% în 2025 și la 6% în 2026, după ce inflația anuală a prețurilor de consum a atins 9,8%, iar inflația HICP 8,4%.
Cursul leu/euro și poziția externă, factori subestimați
Un alt element-cheie pentru evoluția economică este poziția externă și modul de finanțare a deficitelor. Analiza arată că leul a intrat într-un nou interval de variație, peste pragul psihologic de 5 lei/euro, pe fondul turbulențelor politice din 2025.
„Cursul leu/euro a intrat într-un nou interval de variaţie. Turbulenţele politice din 2025 au împins cursul peste pragul de 5,00 lei; chiar şi după ameliorarea contextului politic, în urma victoriei coaliţiei pro-occidentale din 18 mai, cursul nu a reuşit să revină în mod sustenabil sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale spaţiu de manevră.”
InterCapital estimează că leul ar putea continua să se deprecieze moderat:
„În opinia noastră, un nivel al cursului de aproximativ 5,15 lei/euro în acest an ar putea urca spre 5,25 lei/euro anul viitor. Această evoluţie ar implica o presiune uşor mai ridicată asupra inflaţiei importate şi costuri mai mari în euro pentru economie (…) iar din perspectiva pieţelor s-ar traduce, de regulă, printr-o primă de risc mai mare şi prin necesitatea ca activele locale să ofere randamente mai atractive pentru a menţine capitalul investit.”
Finanțarea deficitului: presiune tot mai mare pe piața internă
Detaliile privind finanțarea statului vor deveni esențiale în 2026, avertizează analistul InterCapital. Necesitatea de finanțare brută ar urma să crească, iar dependența de piața internă să se accentueze.
„În scenariul de bază privind deficitul pentru 2026, estimăm că Ministerul Finanţelor va avea nevoie de o finanţare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026 (faţă de circa 260 de miliarde de lei în 2025).”
În acest context, fondurile de pensii și băncile locale ar putea fi nevoite să absoarbă o mare parte din noile emisiuni de titluri de stat, într-un moment în care expunerea fondurilor de pensii pe datoria publică este deja foarte ridicată.
2026, un an decisiv pentru încrederea investitorilor
În pofida riscurilor, InterCapital Securities consideră că, dacă politicile fiscale vor fi aplicate consecvent, încrederea piețelor ar putea începe să se refacă spre finalul anului viitor.
„Această combinaţie dintre o sensibilitate ridicată şi un potenţial semnificativ de apreciere derivat din credibilitate ar putea defini evoluţia pieţei din România în 2026.”
Agerpres