Jurnalul.ro Special România întoarce armele: inamicul nu mai e lemnul de foc!

România întoarce armele: inamicul nu mai e lemnul de foc!

de Diana Scarlat    |   

După mulți ani de pregătire pentru implementarea proiectelor de „energie verde”, România se întoarce la lemnele de foc. Asta parea fi singura soluție viabilă pe care a găsit-o Guvernul României, după declanșarea crizei gazelor.

 

Calculele pentru ajutorul de încălzire sunt făcute conform unei scheme din proiectul internațional Green Deal care prevede reducerea consumului, astfel încât oamenii care trăiesc în zone cu temperaturi scăzute sunt considerați foarte bogați și nu pot primi ajutor de la stat, doar pentru că depășesc un anumit consum stabilit ca limită. Neștiind cum să explice aberația, Guvernul a preferat să ne recomande întoarcerea la sobe cu lemne, mai ales după ce s-a constatat că și înlocuitorii pentru lemn poluează mai mult și sunt mai ineficienți din punct de vedere termic

Planurile de „înverzire” a energiei din România au fost date peste cap de nevoia luptei împotriva gazului rusesc. Deși doar circa 25% din gazul consumat în ultimii ani în România vine de la ruși, restul fiind din surse locale, România luptă cu dependența de gaze, iar prețurile au devenit insuportabile  pentru populație, dacă încălzirea e pe bază de gaz. Astfel, discursul oficial s-a schimbat radical, în numai 15 luni. În noiembrie 2020, fostul ministru al Mediului înfiera lemnul de foc și declara că poluarea din capitală este cauzată de cei care și astăzi îndrăznesc să se încălzească atât de rudimentar, ca în Evul Mediu. „Principalele surse de poluare în Capitală sunt traficul, încălzirea rezidenţială şi din când în când arderi ilegale din proximitatea Bucureştiului. Aşa cum am anunţat din prima zi, Ministerul Mediului va lua în serios aceste fenomene şi voi fi un duşman declarat al arderilor ilegale. Acestea sunt mai uşor de stăpânit, te duci acolo, stingi incendiul şi rezolvi problema. Dar, când vorbim de încălzirea rezidenţială, aici va trebui împreună cu Guvernul şi primarul general să avem o discuţie, întrucât încălzirea rezidenţială generează foarte multă poluare”, a declarat fostul ministru Mircea Fechet, la Forumul Virtual de Energie Verde, pe 11 noiembrie 2020. Fechet a fost, din 5 noiembrie 2020, succesorul lui Costel Alexe, în Guvernul Orban doi.

De la nevoie la „rușine”

La nici un an și jumătate după această poziție oficială, exprimată public de reprezentantul Ministerului Mediului din România, actualul ministru a declarat cu totul altceva, în contextul imposibilității de a gestiona criza gazelor. „Eu stau la țară. Am de 22 de ani centrală pe lemn, aceeași centrală adusă din Suedia. Am și centrală pe gaz, dar an de an facem căldură în casă bazându-ne pe centrală pe lemne. Lemnul provind din uscături sau fag, care nu se poate folosi pentru industrializare. E soluția ideală pentru mediul rural. Nu e nicio rușine. În Austria, ei se bazează în continuare pe lemn, dar pe alte tehnologii, pe tocătură, pe pelerizare, automatizare, reduc foarte mult emisiile. E drumul pe care trebuie să mergem și noi. Nu putem de azi pe mâine, ci pe un alt sistem național, pe alternativele care vin cu timpul. Și gazele care vin cu timpul și energia electrică va veni cu timpul și pompele de căldură pot apărea, dar încă o dată, nu vor înlocui de azi pe mâine centralele pe lemn”, a spus ministrul, într-o emisiune la postul TV Digi 24, pe 25 ianuarie 2022, după ce deja scăpase de sub control problema facturilor la gaze. 

Doar bogații pot locui la munte

Încercările succesive de acordare a unor ajutoare sau subvenții pentru încălzirea populației, din octombrie 2021 până acum, au eșuat lamentabil tocmai pentru că situația din găspodăriile românilor nu se potrivește cu principiile Green Deal. Calculele sunt făcute pe așa-zise principii sociale: consumi puțin, primești ajutor, pentru că asta înseamnă că ești sărac. Din start se consideră că oamenii ccare consumă multă energie pentru încălzirea locuințelor sunt bogați, deci își pot permite să plătească. Pe acest principiu s-a stabilit pragul de 300 de kilowați la energie electrică pe lună, respectiv 1.200 de metri cubi la gaze pe an, peste care nu se mai poate acorda niciun fel de ajutor, considerându-se că doar bogații se încălzesc mult. Cei care au avut proasta inspirație de a-și monta instalații de încălzire pe bază de energie electrică și au gospodăriile în zone montane n-au nicio șansă de a primi vreun ajutor, pentru că sunt considerați suficient de bogați încât să plătească orice preț la factura de electricitate, chiar dacă locuiesc într-o cocioabă care nu beneficiază de eficiență energeticcă ridicată, deci consumă mult. 

Cine nu e eficient energetic poate să stea în frig

E valabil și pentru cei care locuiesc în condiții precare și s-au gândit să-și bage gaze, pentru că li se promisese că vor plăti mai puțin decât pentru lemnele de foc și că astfel contribuie la lupta împotriva poluării planetei cu CO2. Standardele privind eficiența energetică sunt stabilite în funcție de condițiile de la bloc, din marile orașe, neavând nicio legătură cu populația săracă din mediul rural, adică peste 50% dintre români care nu-și permit să-și reconstruiască acum casele, pentru a corespunde standardelor internaționale. Dacă nu-șși permit, înseamnă, conform Green Deal, că sunt destul de bogați încât să poată plăti facturile uriașe pentru consumul prea mare de energie. Dacă nu-și permit, vor fi obligați să suporte frigul.  

Avantajele sărăciei în rural

Din nefericire, trei sferturi din suprafața României se află în zone de munte, deal și podiș, unde temperaturile sunt foarte scăzute pe timpul iernii și este nevoie de încălzire circa șase luni pe an. În plus, 85% din suprafața României este în mediul rural, la care se mai adaugă 5% comune devenite orașe doar în acte, ceea ce înseamnă că foarte multe gospodării nu au eficiență energetică. În ultimii ani s-au conectat la rețeaua de gaze mii de gospodării, în cadrul unui proiect ambițios al statului român, iar consumul de gaz a crescut, de la un an la altul, astfel încât necesarul pentru acoperirea nevoii de încălzire a populației nu mai poate fi acoperit din produccția internă și a crescut dependența față de importuri. Totuși, România stă destul de bine, pentru că abia s-a depășit procentul de 30% din gospodării cu încălzire pe bază de gaze naturale, deși ținta declarată anul trecut, de fostul premier Florin Cîțu rămăsese de 80% până în 2023. Faptul că racordarea la rețeaua de gaze a fost îngreunată face ca România să poată supraviețui acum, întorcându-se la încălzirea cu lemne de foc, așa cum ne recomandă chiar Ministrul Mediului. Și lemnul de foc s-a scumpit foarte mult în ultimii ani, dar prețul e mai mic acum pentru încălzirea cu sobe decât facturile la gaze, care sunt și imprevizibile.

Tot în perioada aceasta de haos e piața energiei, s-a revenit, la nivel internațional, și asupra deciziei inițiale de eliminare a cărbunelui și a termocentralelor, considerându-se că nu mai poluează atât de mult cum se spunea anterior.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri