Cu toate acestea, lipsa unei strategii coerente și a unei coordonări eficiente ar putea face ca această oportunitate să fie ratată, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
O oportunitate strategică ignorată
Într-o analiză recentă, specialistul atrage atenția că România repetă un tipar deja cunoscut: acela de a nu valorifica momentele favorabile în plan energetic la nivel european.
Potrivit acestuia, după ce țara noastră și-a diminuat influența în cadrul Uniunii Europene și s-a limitat, în mare parte, la rolul de exportator de gaze din Marea Neagră, există riscul ca și actuala criză de pe piața kerosenului să fie tratată superficial.
Contextul internațional, marcat inclusiv de tensiunile din zona Golfului, a accentuat lipsa de combustibil pentru aviație în Europa, deschizând o fereastră de oportunitate pentru statele capabile să acopere acest deficit.
Strategia actuală este limitată
Analiza critică direcția anunțată de Ministerul Energiei, care vizează creșterea producției de motorină pentru piața internă, prin rafinarea țițeiului importat.
Deși această măsură poate părea justificată într-un context de criză, expertul susține că, în lipsa unui risc real privind aprovizionarea, abordarea este una limitată și nu valorifică pe deplin potențialul României.
Kerosenul, cheia unei poziții strategice
În opinia lui Chisăliță, o strategie mai eficientă ar presupune orientarea către producția de kerosen pentru piața europeană, în paralel cu asigurarea necesarului intern de motorină.
Un astfel de echilibru ar putea transforma România într-un furnizor important pentru sud-estul Europei, cu condiția ca rafinăriile să aibă capacitatea tehnologică necesară și să existe o viziune clară la nivel guvernamental.
Rolul României în securitatea energetică europeană
Expertul subliniază că problema Europei nu este lipsa petrolului, ci distribuția ineficientă a produselor rafinate, în special a kerosenului.
În acest context, România ar putea deveni un nod energetic regional, contribuind la stabilitatea aprovizionării în zonă. Însă acest lucru depinde mai puțin de resurse și mai mult de deciziile strategice.
Fără o schimbare de abordare și fără o strategie bine definită, România riscă să rateze încă o oportunitate majoră de a conta pe scena energetică europeană. În lipsa unei viziuni pe termen lung, avertizează specialistul, țara noastră ar putea rămâne din nou în afara jocului, în ciuda potențialului pe care îl are.