Potrivit datelor Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, armata statului Israel a fost anul trecut principalul destinatar al producției industriei românești de armament, în timp ce importurile armatei americane au fost foarte reduse. Vorbim despre o industrie care din cauza slabelor dotări tehnice nu poate ieși la export cu echipamente scumpe, care includ tehnologii înalte. Balanța comercială rămâne net negativă pentru România. În timp ce exporturile au fost de circa un miliard de euro, anul trecut achizițiile de armament ale țării noastre au sărit de 3 miliarde de euro și asta după ce în intervalul 2017-2022 ele s-au apropiat de 9 miliarde de euro.
Conform datelor ANCEX, cele mai mari exporturi s-au înregistrat în trimestrul doi, când valoarea lor a depășit 319 milioane de euro, în timp ce în trimestrul trei s-a înregistrat cea mai mică valoare, de aproximativ 164 de milioane de euro. Principalele destinații ale exporturilor românești, fără a include aici Ucraina, au fost anul trecut Israel (168 de milioane de euro), Bulgaria (137 de milioane de euro) și Cehia (102 milioane de euro). În timp ce armata Statelor Unite a fost ani de zile cel mai mare importator de armament românesc, anul trecut acesta nu a depășit 56 de milioane de euro.
Ce am trimis la export
Se știe că armata israeliană este una dintre cel mai bine dotate armate, având în spate o industrie de apărare extrem de performantă. Cu toate acestea, produsele românești și-au făcut loc pe lista de achiziții militare ale Israelului. Datele ANCEX arată că această țară a importat de la noi, în special, componente pentru vehicule, aeronave, componente electrice și electronice și cabluri electrice. La rândul lor, bulgarii au achiziționat din România în special arme de asalt, explozivi, aparate optice de ochire și muniție pentru arme de calibru mic. Piesele de schimb pentru diverse vehicule și aeronave militare, precum și componentele pentru diverse sisteme au fost baza exporturilor românești. Pe lista produselor românești cele mai căutate la export au mai figurat parașutele, muniția pentru diverse arme, softuri și profile extrudate din aliaj de aluminiu.
Depășirea barierei de un miliard de euro la exporturi vine după foarte mulți ani în care comerțul exterior cu armament s-a aflat într-un regres constant. Dacă înainte de 1989, industria românească de armament asigura exporturi de peste un miliard de dolari, după acest an, exporturile s-au redus drastic, căzând chiar sub 100 de milioane de dolari. De exemplu, în 2022 exporturile de armament ale României au fost, exprimate în euro, de circa 100 de milioane. Anul 2017 a fost ultimul vârf al exporturilor românești de armament, valoarea lor fiind de circa 120 de milioane de euro, după care a urmat o scădere până în 2020, când s-a ajuns ca valoarea exporturilor să fie de aproximativ 28 de milioane de euro. Odată cu războiul din Ucraina și exporturile românești au intrat pe un trend de creștere, dar suntem încă departe de ceea ce reușesc să facă alte țări din fostul bloc comunist. De exemplu, exporturile Bulgariei au crescut în 2022 cu 200% față de 2020 și au depășit 1,5 miliarde de euro.
Dotarea armatei, mai mult din import
Aflată în subordinea Ministerului Economiei, Romarm este o companie de tip holding, cu 16 filiale, care ar putea produce o gamă variată de echipamente, dacă ar avea și tehnologia necesară. Anii din urmă în care Guvernele perindate pe la Palatul Victoria au ignorat dezvoltarea acestei industrii, preferând importurile, și acestea, de cele mai multe ori, fără offset, fac ca astăzi, când războiul este la granița noastră, fabricile din industria de apărare să nu aibă tehnologii performante care să le permită să producă echipamente sofisticate. „În ceea ce privește dotarea Armatei Române, achizițiile majore se fac din importuri și în special din Statele Unite”, spune Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA)
„Situația din industria de armament este mult mai bună decât în anii trecuți. Avem câteva societăți care stau foarte bine la export, și aici amintesc Uzina Mecanică (UM) Cugir, UM Mija, UM Carfil Brașov și UM Tohani. Avem o problemă că Ministerul Finanțelor întârzie aprobarea bugetelor pe anul acesta ale societăților din industria de apărare și nu putem da drumul la investiții. Am făcut deja apel la Ministerul Finanțelor și Guvern pentru a urgenta rezolvarea problemei și sperăm să se rezolve cât mai rapid. O problemă foarte gravă se înregistrează la UM Sadu, unde circa 600 de angajați sunt în pericol să-și piardă locurile de muncă. Acolo se produce muniție pentru armament mic și nu au comenzi anul acesta. Noi, reprezentanții sindicatului, o să avem o întâlnire cu ministrul Apărării, o să mergem și la Ministerul de Interne pentru a ne ajuta să salvăm locurile de muncă”.
Constantin Bucuroiu, preşedintele ASIAA
România și-a dublat importurile de arme
România şi-a dublat importurile de arme în perioada 2019-2023, ceea ce reprezintă o cotă de 0,6 la sută din importurile globale de arme. România nu apare în top 25 al marilor exportatori de armament din lume, realizat în martie 2024, pentru ultimii 10 ani, de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, Suedia (SIPRI). Apare în schimb, pe locul 32 din 40 în clasamentul marilor importatori de echipamente militare. Conform datelor SIPRI, România a cumpărat cele mai multe echipamente din SUA, Elveția și Portugalia, țări în care exporturile românești au fost anul trecut foarte scăzute.
Statele europene se înarmează
Statele europene au importat o cantitate aproape dublă de arme în perioada 2019-2023 comparativ cu perioada 2014-2018, iar Ucraina a devenit cel mai mare importator european de arme, după invazia Rusiei în 2022, arată datele SIPRI. Importurile europene au crescut cu 94% între 2019 şi 2023 comparativ cu perioada 2014-2018, a precizat Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) într-un comunicat. Ucraina a fost al patrulea cel mai mare importator din lume între 2019 şi 2023, după ce cel puţin 30 de state au furnizat ajutor militar Ucrainei din februarie 2022. SIPRI menționează că „invazia inițială a Rusiei în Ucraina - cea din 2014 - a crescut cererea de arme în statele din Europa Centrală și de Vest”. Astfel, până la sfârșitul anului 2023, statele din centrul și estul Europei, din zona euro-atlantică, erau pe lista de așteptare a producătorilor de armament cu 791 de avioane și elicoptere de luptă. Cheltuielile militare la nivel mondial au ajuns anul trecut la 2,4 trilioane de dolari, în creștere cu aproape 7% față de 2022, arată cel mai recent raport al institutului.