Românii nu mai vor să bea astăzi apă de la robinet şi preferă să dea bani pe apa ambalată în plastic, considerând-o mai sănătoasă. Un business de milioane şi-a făcut astfel loc într-o ţară unde apa potabilă se găseşte din belşug, iar reciclarea este aproape inexistentă.
Mitul apei îmbuteliate sănătoase s-a înrădăcinat adânc în conştiinţa românilor în ultimii treizeci de ani. „În comunism beam apă de la chiuvetă în proporţie de 80-90%, apoi deodată n-a mai fost bună. Au fost probleme pe reţea, dar, în timp, s-au remediat. Mai sunt probleme, însă, de când s-a implementat managementul calităţii, la toate staţiile de epurare din ţară a crescut calitatea apei. Puteţi să cereţi buletinele de analiză din fiecare judeţ şi o să vedeţi că apa este bună. În Bucureşti, apa se testează din 3 în 3 ore. Sunt şi comune unde se consumă apă de la robinet de bună calitate”, ne-a explicat Eugen Irimia, vicepreşedinte Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC).
Beneficiile apei de la robinet
UE urmăreşte creşterea calităţii apei de la robinet şi a decis scăderea la jumătate a maximelor admise pentru plumb. Consumul de apă de la robinet ar putea duce la scăderea consumului de apă îmbuteliată cu 17%, ar reduce emisiile de CO2 din atmosferă şi a deşeurilor de plastic, iar oamenii ar putea să economisească bani, sunt câteva din preziviunile Comisiei Europene.
600 de milioane de euro ar fi economiile care s-ar face dacă s-ar renunţa la apa îmbuteliată la PET.
Costurile apei ambalate
În România, un litru de apă costă circa un ban pentru consumatorii casnici, iar un litru de apă îmbuteliată este în jur de doi lei. Primele patru branduri româneşti de apă îmbuteliată, plus mărcile proprii ale supermarketurilor, care au acoperit 74% din piaţă în 2017, au vândut 924 de milioane de litri cu suma totală de 350 de milioane de euro.
„În România există izvoare de apă potabilă, fără să aibă nevoie de multe tratamente, şi cu toate astea, acum un litru de apă costă mai mult decât un litru de lapte. Eu consider că apa de la robinet este mai sănătoasă decât cea îmbuteliată”, conf. univ. dr. Eugen Irimia, vicepreşedinte APC.
În timp ce românii consumă 90,2 litri de apă îmbuteliată/an, bulgarii beau 80 de litri, croaţii 73 de litri, britanicii 35,9 de litri, suedezii 10 litri, finlandezii 14,3 litri de apă la PET/an.
Chimicalele din apa îmbuteliată
Circa 93% din apa îmbuteliată conţine particule din plastic, potrivit unui studiu al Universităţii de stat din New York, publicat în 2018. Din cele 259 de sticle analizate, doar 17 nu conţineau plastic. Fiecare litru avea, în medie, 10 particule de grosimea unui fir de păr de propilen, folosit la fabricarea capacului. Concluzia studiului este că apa îmbuteliată conţine de două ori mai mult plastic decât apa de la robinet. Pe de altă parte, şi depozitarea baxurilor cu apă în soare determină supraîncălzirea PET-urilor, fapt ce duce la eliberarea compuşilor chimici în apă.
O altă substanţă nocivă prezentă în recipientele din plastic este bisfenol A - BPA. Ajuns prin apă în organismul uman, poate creşte riscul de malformaţii la bebeluşi, declanşează pubertatea precoce şi obezitatea la copii şi duce la apariţia mai multor forme de cancer.
În lume, în prezent, doar 16% din PET-uri se reciclează, restul de 84% rămân în natură şi se degradează în circa 500 de ani, însă nu complet, deoarece tereftalatul de polietilenă rămâne în sol