Divizaţi în legătură cu politica externă promovata de preşedintele american Donald Trump, oficiali europeni si americani au gasit la recenta Conferinta de securitate de la Munchen cadrul perfect pentru a denunţa ceea ce, in opinia lor, reprezinta campania secretă a Rusiei de subminare a democraţiilor din Occident.
In acelasi timp insa, aceiasi oficiali şi diplomaţi occidentali au recunoscut şi si alta fata a realitatii, mai putin comoda, şi anume că Rusia joaca un rol critic în rezolvarea multor dintre cele mai grave conflicte de pe plan mondial. Fie ca e vorba de estul Ucrainei sau de Coreea de Nord, statutul Rusiei de putere nucleară, intervenţia ei militară în Siria şi dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU impun ca orice acţiune diplomatica să implice şi Moscova, explica analistii.
"Nu putem găsi o soluţie politică fără Rusia", a declarat, spre exemplu, ministrul norvegian de externe Frank Bakke. "Trebuie să ajungem la un punct de unde putem lucra la identificarea unei rezolvari politice şi ruşii trebuie să joace un rol central", a adăugat acesta.
Cel puţin la nivelul declarativ, Rusia a fost, la Munchen, personajul negativ, criticat atât pentru ingerinţ în alegerile din SUA din 2016, cât şi pentru anexarea Crimeei, în 2014. Această "coeziune" a însemnat, pentru occidentali, o schimbare după un an marcat de lozinca "America pe primul loc" lansata de Trump, declaraţiile contradictorii ale acestuia legate de NATO şi UE, decizia de a retrage SUA din acordul de la Paris privind clima şi avertismentele că va denunţa acordul din 2015 cu Iranul privind programul nuclear iranian.
Refuzul Moscovei de a-si recunoaste vinovatia privind interventia in alegerile din SUA i-a iritat pe oficialii americani veniti la Munchen. "Sunt uimit că... ruşii vin, trimit in fiecare an pe cineva sa respinga, practic, faptele", a afirmat, in acest sens, directorul comunităţii naţionale a informaţiilor din SUA, Dan Coats.
Nu acelasi ton s-a pastrat insa si in culise, la întâlnirile dintre înalţi oficiali - precum secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg - cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, în sălile aurite ale hotelului Bayerischer Hof din Munchen. "Există o reţea diplomatică şi funcţionează", a punctat senatorul rus Aleksei Puşkov, evocând contacte vizând reglementarea conflictului civil din Siria între Moscova, Ankara, Washington şi Tel Aviv. "Este ceva care, folosit în mod eficient, poate preveni confruntări de mai mare amploare", a explicat senatorul rus.
Seful diplomatiei germane, Sigmar Gabriel s-a întâlnit de mai multe ori cu Lavrov, oferindu-i perspectiva relaxării sancţiunilor economice impuse după anexarea Crimeei şi numind Rusia un partener "indispensabil" în eforturile globale de a preveni proliferarea armelor nucleare. La rândul său, fostul secretar de stat american John Kerry - cel care a negociat acordul din 2015 vizând îngrădirea ambiţiilor nucleare ale Iranului - a apreciat că Occidentul trebuie să "compartimenteze" problemele cu Moscova, astfel ca diplomaţia să dea mai multe rezultate.
Pentru Occident, una dintre provocări constă în felul în care sunt interconectate crizele internaţionale. În Siria, Rusia este aliată cu Iran, adversarul Israelului, iar susţinerea Moscovei pentru separatiştii din Ucraina a creat nemulţumire în NATO. Totuşi, Turcia - stat aliat NATO - încearcă să încheie un acord pentru achiziţia de sisteme defensive aeriene ruseşti. În acelaşi timp, forţe turce au atacat, cu acordul Rusiei, forţele kurde din nordul Siriei, susţinute de SUA. În Asia, eforturile SUA de a opri dezvoltarea programului nord-coreean de arme atomice depind, în parte, de disponibilitatea Moscovei de a răspunde la apelurile SUA şi europene privind impunerea unui embargo petrolier împotriva Phenianului, idee pe care până acum a respins-o.
"Acum câţiva ani puteam vorbi de crize distincte, dar astăzi, dacă abordezi una dintre ele, le perturbi pe toate celelalte", a explicat Jensen. Astfel, în timp ce duminică la Munchen premierul israelian Benjamin Netanyahu lua atitudine împotriva Iranului, la New York eforturile britanice, americane şi franceze de a condamna Teheranul la Naţiunile Unite s-au lovit de rezistenţa Rusiei.
Şi tot la Munchen, după ce oficiali americani şi europeni au evocat trimiterea de trupe de menţinere a păcii ale ONU în estul Ucrainei, în vederea reglementării conflictului de aproape patru ani, emisarul special american Kurt Volker a admis că totul depinde de Moscova. "Decizia aparţine Rusiei", a declarat Volker. Acum nouă ani, vicepreşedintele american de atunci Joe Biden promitea la Munchen "resetarea" relaţiilor cu Rusia, dar puţini au realizau profunzimea resentimentelor ruse legate de destrămarea Uniunii Sovietice şi extinderea NATO către est.
Acum, după sancţiunile economice occidentale impuse Rusiei din cauza anexării Crimeei şi susţinerii acordate rebelilor din estul Ucrainei, relaţiile Est-Vest sunt la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, cu slabe şanse de îmbunătăţire a situaţiei. Agerpres