Economiștii au arătat că statul a sprijinit permanent creșterile prețurilor pentru energie electrică și gaze naturale, pretinzând că ajută populația prin subvenții. Explicația e simplă: bugetul statului se alimentează permanent și sigur din tranzacții, incluzând taxe și impozite, accize sau dividende, în timp ce populația plătește, de fapt, mai mult.
Dar se adaugă un alt truc financiar, folosit de guvern în anii electorali, ca pretinse măsuri populiste: creșterea salariilor și a pensiilor. Pentru că singurul câștigător e tot guvernul, reușind să aducă mult mai mulți bani la bugetul de stat, din impozitarea forței de muncă și din eliminarea a cel puțin un milion de persoane de pe listele de sprijin (bani pentru alimente și pentru facturi), deoarece, după recalcularea pensiilor, mulți au depășit pragul de 2.000 de lei, peste care se aplică impozitarea și se taie ajutoarele.
Privații vor da oameni afară sau intră în faliment
În timp ce salariile angajaților la stat - aproape 1,3 milioane de bugetari - au crescut cu sume insignifiante, impozitele pe muncă au adus mai mulți bani la bugetul de stat, prin același mecanism pe care guvernul îl folosește și în alte situații, mutând banii dintr-un buzunar în altul. Dar cel mai afectat e sectorul privat, pentru că firmele - mai ales IMM-urile - nu vor putea suporta creșterea obligatorie și fie vor da faliment, fie vor da oameni afară, împovărându-i pe puținii rămași cu muncă în plus.
Asta înseamnă că după alegeri se va observa creșterea ratei șomajului și va urma o nouă perioadă de recesiune, dar până atunci, cifrele pe care le prezintă partidele de la guvernare arată minunea ajutorului oferit acum de guvern.
Dacă analizăm, însă, datele de la Institutul Național de Statistică și ultimul raport Eurostat, observăm că România e din nou campioană în UE la sărăcie, în timp ce ocupă primul loc la costurile salariale. Cu alte cuvinte, guvernul ia din nou de la săraci, să dea la bogați, pentru că munca are cel mai mare grad de impozitare, iar scutirile de taxe și impozite li se oferă doar marilor corporații.
Impozitare de trei ori mai mare decât media UE
Aflăm din cel mai recent raport Eurostat că efectul majorării salariului minim - măsură impusă de guvern, cu scopul declarat de a crește puterea de cumpărare și nivelul de trai al românilor - a adus România pe primul loc în UE în ceea ce privește creşterea costurilor salariale orare din UE, în primul trimestru din 2024 - o creștere cu 16,4%, în timp ce media europeană a fost de 5,4% în aceeaşi perioadă. E un motiv de laudă pentru partidele de la guvernare care au făcut în așa fel încât să se înțeleagă măsura creșterii salariale ca un ajutor pentru populație, dar, de fapt, a fost unul pentru creșterea încasărilor la bugetul statului.
Jongleria financiară folosită de executiv
În timp ce toate analizele din ultimii ani au arătat că productivitatea muncii scade, în țara noastră, de la un an la altul, salariul minim pe economie a crescut de două ori în 2023, la începutul anului şi în luna octombrie, iar în 2024 a urmat o nouă creştere. Anul acesta, salariul minim brut a crescut în baza Hotărârii de Guvern 598 din 6 iunie 2024, completată a doua zi prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 59/2024. Astfel, angajații cu minim pe economie au primit o creștere a salariului net de la 2.079 de lei la 2.363 de lei pe lună, cu 16,4% față de anul trecut, dar cu același procent au crescut și încasările la bugetul statului, din impozitarea veniturilor salariale.
Creșterile salariului minim pe economie generează un val de majorări pentru ceilalți salariați pentru care trebuie să se recalculeze veniturile, astfel încât să se departajeze de cel mai scăzut nivel de plată, iar cele mai multe probleme apar la firmele care încep să nu-și mai poată plăti angajații, fiind obligate să crească și costurile produselor și serviciilor, pentru a acoperi cheltuielile cu forța de muncă și costurile de producție. În același timp, forța de muncă migrează de la privat către stat, unde se plătește mai bine.
Blocul Național Sindical a cerut guvernelor din ultimii ani să scadă supraimpozitarea forței de muncă, dar acest lucru nici nu a fost luat în seamă de executiv, tocmai pentru că exact de aici vin bani mai mulți la buget și se acoperă deficitul anual bugetar, cu riscul asumat de guvern de a crește inflația - dar asta se va vedea peste câteva luni, când puterea de cumpărare a românilor va scădea și mai mult decât e în prezent. BNS va lansa, mâine, un studiu, bazat pe calculele acestor jonglerii pe care le face guvernul cu așa-zisele majorări, care de fapt sunt scăderi.
Creșterea pensiilor taie un milion de ajutoare
La fel s-a întâmplat și cu noua lege a pensiilor care a avut, de fapt, două scopuri principale: primul e anularea vechii legi, din 2019, în baza căreia trebuia să se majoreze punctul de pensie cu 40% - adică toate pensiile să crească, efectiv, cu 40% -, iar al doilea, eliminarea de la măsurile de sprijin a peste un milion de pensionari care aveau mai puțin de 2.000 de lei pe lună - adică pragul peste care se aplică impozitarea și se taie alte scutiri de taxe sau se dau bani pentru alimente și pentru plata facturilor -, iar după recalculare au depășit cu foarte puțin acest prag și au pierdut sume foarte mari din ajutoare. În cazul acestora, nici măcar nu se aplică principiul păstrării pensiei mai mari, pentru că ajutoarele de la stat sunt temporare și, teoretic, s-a majorat cuantumul, deși, practic, le-au scăzut veniturile.
Dacă executivul chiar ar fi vrut să ajute populația, ar fi modificat pragul de 2.000 de lei pentru pensii și ar fi scăzut impozitarea forței de muncă, dar astfel nu ar mai fi venit banii la bugetul de stat. În continuare, după măsurile de creștere a salariilor și pensiilor, urmează noi valuri de scumpiri și creșterea inflației, dar toate efectele vor atinge apogeul la finalul anului, după alegeri.