x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Recalcularea pensiilor, un banc prost pentru 2 milioane de oameni: Majorarea care a tăiat din banii pensionarilor săraci și a dat bani doar pentru cei bogați

Recalcularea pensiilor, un banc prost pentru 2 milioane de oameni: Majorarea care a tăiat din banii pensionarilor săraci și a dat bani doar pentru cei bogați

de Diana Scarlat    |    22 Aug 2024   •   00:05
Recalcularea pensiilor, un banc prost pentru 2 milioane de oameni: Majorarea care a tăiat din banii pensionarilor săraci și a dat bani doar pentru cei bogați

Recalcularea pensiilor a venit cu surprize neplăcute pentru aproape două milioane de români care se așteptau ca statul să le mărească veniturile.

Peste 800.000 de pensii nu s-au majorat deloc, iar pentru circa 1,2 milioane de oameni s-au dat sume foarte mici, fie noul cuantum a dus la depășirea plafonului de 2.000 de lei, peste care se aplică impozitarea, dar se pierd și alte privilegii, sprijinul acordat de guvern o dată la două luni și scutirile de anumite taxe. Astfel, unii pensionari pierd bani, după recalculare, chiar dacă s-a anunțat că nicio pensie nu va scădea. Avantajați sunt doar 155.000 de „pensionari de lux” care primesc peste 3.000 de lei în plus, la recalculare. Cei mai afectați vor fi pensionarii care nu pot aduce documente doveditoare sau care pierd drepturi din grupele de muncă, softul de calcul nefiind actualizat pentru a include decizii importante ale instanțelor de judecată. Cei care vor să conteste noile decizii o pot face în 45 de zile de la recalculare.

Măreața reformă anunțată de guvern, pentru recalcularea pensiilor, nu e bună pentru toți românii care și-ar fi dorit bani mai mulți, după o viață de muncă. Avocatul Gheorghe Piperea atrage atenția asupra dreptului de a contesta noile decizii, dacă există nemulțumiri, dar contestația se poate depune în termen de 45 de zile de la data la care a fost emisă decizia. Dacă trec cele 45 de zile, decizia devine definitivă și inatacabilă.

Ce trăiesc astăzi cei 4,6 milioane de pensionari din România nu e altceva decât aplicarea unei rețete vechi a succesului oricărui guvern care se folosește de astfel de pârghii pentru a putea capitaliza electoral, iar cei care nu se bucură de majorări vor crede că au avut ghinion.

În anul 2019, fostul guvern a mai amăgit o dată pensionarii, prin faimoasa lege contestată de foarte mulți specialiști, prin care punctul de pensie ar fi trebuit să fie majorat cu 40%. Bineînțeles că legea nu s-a aplicat niciodată și, practic, a fost nevoie de o nouă lege pentru a se putea anula, elegant, cea din 2019 (Lege nr. 127 din 2019, care ar fi trebuit să se aplice din 2020). 

 

Jocul guvernelor cu textele de lege

La vremea respectivă s-a remarcat imposibilitatea de a aloca suma de care ar fi fost nevoie pentru o astfel de majorare, dar scopul acelei legi a fost doar electoral, astfel încât legea a trecut de votul Parlamentului și a fost promulgată de președintele României, spre stupefacția economiștilor. De fapt, în astfel de cazuri mai există o soluție salvatoare: pur și simplu, legea nu se aplică, apoi se găsește momentul oportun pentru o nouă lege, ca să se abroge cea veche. 

„Între 2019 și 2024, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 60% - măcar din acest punct de vedere s-ar fi justificat o majorare a pensiilor. De fapt, recalcularea a fost ceva ca un banc de la Radio Erevan: nu toată lumea a primit majorări, ci numai o parte, o mare de oameni declară că, de fapt, li s-a redus pensia, iar grupe întregi de muncă a fost lăsate fără drepturile aferente dificultății muncii, fiind diluate în așa-numitele puncte de stabilitate care egalizează lumea în funcție de vechimea contributivității, iar nu în funcție de dificultatea și importanța socială a muncii”, a comentat avocatul Gheorghe Piperea, care îi sfătuiește pe toți cei care se simt nedreptățiți să depună contestații, în termen de 45 de zile de la emiterea deciziei de recalculare. 

 

Cum s-a evitat prevederea constituțională

Scăderile cuantumului pensiei nu ar fi trebuit să existe, pentru că este interzisă chiar prin Constituție diminuarea veniturilor pensionarilor, dar se știa încă înainte de recalculare care sunt problemele care vor duce la diminuări, în raport cu celelalte avantaje pe care pensionarii le aveau. 

Deși guvernul a explicat că nicio pensie nu va scădea, calculele pe care și le fac pensionarii, după primirea noilor decizii, arată altceva. De exemplu, un pensionar care primea 1.750 de lei și beneficia de sprijin din partea statului, dar a primit 300 de lei la recalculare, depășește plafonul de 2.000 de lei peste care se aplică impozit, iar astfel ajunge la un venit lunar mai mic decât avea înainte, dacă se iau în calcul „cardul sărăciei” și scutirile de taxe sau alte avantaje pe care le avea înainte. 

Practic, deși se știa că după mica majorare a cuantumului pensiei vor fi impozitați și vor pierde alte sume de sprijin mulți pensionari săraci, s-a mizat pe faptul că în Constituție nu există o prevedere legată de venitul total lunar, ci de cuantumul pensiei, deci se pot aplica mici majorări ale cuantumului, care să ducă la scăderi ale venitului total, fără a încălca prevederea constituțională. Dacă nu s-ar fi dorit acest lucru, s-ar fi mărit plafonul peste care se aplică impozitarea pensiilor și acordarea altor facilități.

 

S-au majorat doar pentru bogați

Un alt lucru care s-a constatat, după recalculare, este că beneficiază de majorări doar cei care aveau oricum venituri foarte mari, pentru că pensiile care au crescut cu sume considerabile sunt ale unui număr mic de persoane care pot primi peste 2.000 de lei - aceștia fiind „pensionari de lux” și înainte.

„Două milioane de pensii au crescut cu sume de la 1 leu la 500 de lei. Cei mai mulți au „creșteri” de sub 100 de lei. 1,8 milioane de pensii s-au majorat cu 500 - 2.000 lei. 80 de mii de pensii s-au majorat cu 2.000 - 3.000 de lei. 7.500 de pensii s-au majorat cu peste 3.000 de lei. Precum se observă, recalcularea e ca o pâlnie: o mare de pensionari cu venituri reduse, înghețate sau majorate nesemnificativ, urmată de un fluviu de pensionari cu majorări decente (dar nu prea consistente), de un râu mic de pensionari cu majorări semnificative și de un pârâu de pensionari cu majorări semnificative ale veniturilor”, mai comentează avocatul Piperea.

La aceste probleme s-au adăugat cele ale pensionarilor care au rămas fără grupele de muncă sau nu au acces la documente, pentru a aduce adeverințele necesare, pierzându-și astfel drepturile. „Cei mai dezavantajați sunt cei cu grupe de muncă grea, agricultorii și persoanele cu dizabilități. Guvernul se laudă că a dat majorări de pensii, în medie, cu 650 de lei. Asta e ca în bancul statisticii: dacă baba Veta are zero găini și premierul Ciolacu are o găină, înseamnă că baba Veta și premierul Ciolacu mănâncă o juma’ de găină fiecare. De fapt, premierul Ciolacu aruncă 3/4 din găină, că e sătul, iar baba Veta nu mănâncă nimic”, mai spune avocatul.

 

Afacerea de jumătate de milion de euro a statului

Pentru a veni în sprijinul celor care se află în astfel de situații, Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat Arhivelor Naționale consultări urgente pentru stabilirea unor tarife accesibile pensionarilor. „Peste un milion de pensionari nu vor putea obține adeverințele de vechime pentru că sunt prea scumpe. Milioane de pensionari au plătit tarife uriașe ca să primească adeverințele de venituri. BNS consideră că este inacceptabil ca pensionarii din România, care deja se confruntă cu dificultăți economice, să fie împiedicați să își valorifice drepturile legale din cauza unor tarife uriașe pentru eliberarea documentelor necesare recalculării pensiilor! Dacă 1 din 5 pensionari ar plăti această sumă medie pentru accesarea documentelor de vechime, discutăm la nivel național de o afacere de jumătate de miliard de euro”, arată sindicaliștii.

 

Se anulează „elegant” deciziile instanțelor

La toate aceste probleme se mai adaugă una, foarte periculoasă: la recalculare nu s-a ținut cont de deciziile instanțelor de judecată, pentru cuantumul precedent. BNS avertizase că mii de decizii de recalculare a pensiilor riscă să fie emise greșit și activitatea caselor de pensii riscă să fie blocată, din cauză că nu s-au luat în calcul contestațiile câștigate de mii de oameni în instanță, aceștia fiind acum în pericol de a o lua de la capăt, după ce deja și-au obținut anumite drepturi prin hotărâri judecătorești.

„Considerăm că, în acest moment, Casa Națională de Pensii gestionează deficitar procesul de recalculare a pensiilor, ignorând drepturile câștigate de pensionari în instanță și realitatea din teren. Recalcularea pensiilor se face într-o grabă periculoasă, fără a se asigura că sistemul informatic este actualizat și capabil să valorifice hotărârile judecătorești definitive”, arată BNS. 

Este vorba și despre probleme grave care au fost rezolvate de  instanță. În Monitorul Oficial nr. 669 din 12 iulie 2024 a fost publicată Decizia nr. 28/03.06.2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la dezlegarea unor probleme de drept privind drepturile care se cuvin la pensie personalului care a lucrat în unitățile de producție a energiei electrice și în termocentrale. BNS arată că deși Decizia ÎCCJ este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, atât pentru instanțele de judecată, cât și pentru casele teritoriale de pensii, acestea din urmă nu au dat curs soluționării favorabile a cererilor pensionarilor care se regăsesc în situația reglementată, ignorând cele stabilite de către instanța supremă. 

 

Programul informatic nu ia în seamă ÎCCJ

BNS a atras atenția asupra faptului că în contextul recalculării pensiilor și emiterii noilor decizii, programul informatic utilizat în prezent funcționează doar în baza cerințelor prevăzute de lege, însă nu este adaptat pentru a integra și respecta hotărârile judecătorești, cum sunt aceste decizii ale ÎCCJ, care aduc clarificări esențiale privind drepturile pensionarilor care au lucrat în condiții speciale. Lipsa acestei actualizări va duce la emiterea eronată a mii de decizii de recalculare. 

„În prezent, mii de pensionari sunt privați de drepturile legale care li se cuvin din recalcularea pensiei. Aceeași situație se aplică și pensionarilor care și-au desfășurat activitatea în silvicultură și care se regăsesc în situația vizată de Decizia nr. 36/2023 a ÎCCJ. Aceste categorii de pensionari suferă (sunt prejudiciați) deoarece, deși deciziile ÎCCJ sunt obligatorii, casele de pensii nu le pun în aplicare, din diverse motive.

Este evident că nici programul informatic pe baza Legii nr. 263/2010 nu poate fi actualizat într-un timp atât de scurt pentru a reflecta corect noile condiții speciale de muncă. BNS a atras atenția în repetate rânduri asupra acestor pericole, solicitând Ministerului Muncii și Casei Naționale de Pensii Publice să implementeze de urgență măsurile administrative necesare pentru a efectua toate aceste reparații. „În aceste condiții, ne confruntăm cu adâncirea inechităților, care îi vor afecta disproporționat pe cei mai vulnerabili dintre pensionari, pe cei care, de fapt, nu au resursele necesare pentru a verifica corectitudinea deciziilor primite”, mai arată BNS, subliniind că, în ciuda entuziasmului actual creat de recalculările și creșterile de pensii promise, se vor înregistra alte mii de cereri de recalculare, iar acestea vor bloca activitatea caselor teritoriale de pensii, vor sufoca instanțele de judecată și vor genera discriminări în rândul pensionarilor. 

BNS solicită o recalculare realizată cu rigurozitate, astfel încât fiecare pensionar să primească ceea ce i se cuvine, fără erori și fără compromisuri. Pensionarii nu trebuie să suporte consecințele unor procese administrative grăbite și neglijente.

Blocul Național Sindical

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Noua lege a pensiilor are în primul rând rolul de a scăpa statul de aplicarea celei din 2019, prin care punctul de pensie trebuia să se majoreze cu 40%. Același truc a fost folosit de guverne și pentru neaplicarea Legii educației care prevedea alocarea a 6% din PIB pentru învățământ: s-a anulat printr-o nouă lege. Simpla abrogare nu și-o poate asuma niciun partid, înainte de alegeri.

×