Discuțiile, dezbaterile și prezentările s-au axat pe expunerea clară a legislației elaborate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv Strategia națională pentru păduri 2030, Codul Silvic și oportunitățile rezultate din acțiunile de împădurire la nivel național prin PNRR.
Schimbările care încep cu noul Cod Silvic vor permite accesul liber al oamenilor în păduri pentru recreere, dar au în vedere și înăsprirea sancțiunilor împotriva tăierilor ilegale a copacilor.
Vehiculul cu care se transportă lemnul furat va fi confiscat
Modificările principale vizează confiscarea autovehiculului cu care este transportat lemnul și scăderea pragului de la care poate fi considerată infracțiune sustragerea de masă lemnoasă.
„Accesul în pădure este vital, însă accesul în pădure poate să însemne, pe lângă recreere și acces la resursele pe care pădurea le pune la dispoziție - ciuperci, plimbări cu bicicleta, plimbări pe jos. Acestea nu ar trebui vreodată interzise.
Înăsprim, totodată, furtul de masă lemnoasă. Când vorbim de furtul de lemne, am coborât pragul pentru infracțiune de la 10 mc la 5 mc.
Însă mai importantă este măsura complementară a confiscării mijlocului de transport. Degeaba facem zeci de mii de dosare penale și nu știm peste câțiva ani cum se vor soluționa acele dosare, dar când intervine măsura confiscării, când rămâi fără camionul cu care transporți lemne furate, acest lucru are un puternic caracter descurajator. Și peste un an, doi vom constata că furtul de masă lemnoasă s-a diminuat”, explică Mircea Fechet.
Verificarea transporturilor de lemne în timp real
Licitația de achiziție publică pentru sateliți a avut loc deja, astfel că există un câștigător, iar după terminarea întregii proceduri, va putea fi atribuit contractul.
Vor fi instalate 350 de puncte de supraveghere publică, după principiul camerelor de monitorizare a rovinietelor. Vor fi astfel folosite 3 camere de supraveghere video pentru fiecare punct, cu ajutorul cărora vor fi identificate numerele de înmatriculare ale autovehiculelor care efectuează transporturile și se vor putea face verificări în timp real.
„Hărțile satelitare nu fac altceva decât să suprapună, la interval de o săptămână, două imagini luate din satelit. Dacă vor constata că există o lipsă, o gaură în fondul forestier pe care îl monitorizează, vor interoga în timp real sumarul și vor încerca să afle dacă acea tăiere este legală sau ilegală”, spune ministrul.
Atât echipamentele de zbor, cât și sistemele de monitorizare vor fi achiziționate prin PNRR.
Interzicerea accesului la sistemul informatic
Pădurarii nu au voie să dețină firme de exploatare de masă lemnoasă și nici să fie angajați la o astfel de societate. Totodată, rudele lor până la gradul doi, respectiv frați și surori, nu pot să cumpere lemnul pe care îl vând silvicultorii.
„Cred că, indiferent dacă ești angajat silvic ori societate comercială, atunci când greșești trebuie să plătești și prin a-ți fi limitat accesul în sistemul informatic. La început pentru o perioadă mai scurtă, iar dacă fapta are un caracter repetitiv, în funcție de gravitatea acestei situații, accesul se poate limita pe o perioadă mai lungă sau se poate chiar anula”, afirmă Mircea Fechet.
„Cu pădurea nu se pot face experimente. Sau le facem și vor plăti generațiile următoare”Prof.univ.dr. Laura Bouriaud, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat al Universității Ștefan cel Mare Suceava, membru în grupul de lucru al noului Cod Silvic, atrage atenția cât de grea este editarea unei norme juridice.
„Cu pădurea nu se pot face experimente. Sau le putem și le vor plăti generațiile următoare. Dar acesta nu este un motiv să renunțăm la abordări inovative și la inovații.
În Codul Silvic găsiți germenii, mecanismele necesare pentru a merge în cel puțin câteva direcții total inovative.
În Codul Silvic veți găsi posibilitatea de a interpreta altfel anumite fenomene sociale și a face legătura inclusiv cu sancționarea infracțiunilor de corupție. Știm că, în ultimii ani, furtul de masă lemnoasă începe încet-încet să aparțină trecutului și avem nevoie de o altă reglementare a acestui furt.
Și nicio politică publică nu se poate face fără informație. Știm cât de mult rău a cauzat României faptul că nu am avut un sistem informațional legat de sectorul silvic care să răspundă așteptărilor societății.
Codul Silvic ne promite că normele tehnice vor fi modificate pentru a include referiri clare în ceea ce înseamnă adaptarea la schimbările climatice”.
„Un ciclu producție pădure durează circa 120 de ani”
Prezent la dezbateri, prof.univ.dr. Bogdan Popa, de la Universitatea Transilvania din Brașov, membru în grupul de lucru al noului Cod Silvic, spune că sistemul silvic este unul conservator.
„Rezistență există la schimbare. Este un sistem conservator. Pădurarii sunt oameni conservatori, prin definiție. Un ciclu de producție pădure durează 100-120 de ani. Deci așa și trebuie să fie colegii noștri silvicultori”, spune prof.univ. Bogdan Popa.
Cu toate acestea, sistemul silvic din România trebuie să se adapteze, pe de o parte la tehnologie, pe de altă parte la legislația europeană.