Potrivit legislaţiei actuale, cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidenţă şi urmărire a respectării disciplinei fiscale, contabile şi financiare de către contribuabili, în care se ţine evidenţa persoanelor fizice, juridice şi a entităţilor fără personalitate juridică care au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina financiară. De asemenea, în lege sunt prevăzute atât faptele pentru care se înscriu informaţii în cazierul fiscal, cât şi situaţiile în care informaţiile înscrise în cazierul fiscal al contribuabililor sunt scoase din evidenţă, din oficiu.
În practică, însă, sunt foarte multe situaţii în care organele fiscale desemnate să aplice procedura de scoatere a informaţiilor din cazierul fiscal, conform legii, „omit sau refuză să își îndeplinească aceste atribuţii”, situația având „consecinţe extrem de neplăcute pentru contribuabilii persoane fizice sau juridice”, spun inițiatorii proiectului de lege pentru completarea Ordonanței nr.39/2015 privind cazierul fiscal, pus zilele trecute pe masa senatorilor.
Astfel că, foarte multe persoane, care, potrivit legii, nu ar trebui să aibă nicio informaţie înscrisă în cazierul fiscal, se trezesc că, atunci când solicită eliberarea acestuia, „regăsesc fapte înscrise în cazier”. Iar consecința este că se restricţionează dreptul persoanelor fizice sau juridice în cauză să beneficieze de o serie de drepturi pe care legea le interzice în cazul celor în care au fapte înscrise în cazierul fiscal.
Amenzi cuprinse între 2.000 și 10.000 de lei
Prin urmare, cei 10 semnatari ai proiectului de lege propun introducerea unor sancţiuni pentru organele fiscale desemnate cu ştergerea datelor din cazierul fiscal, în cazul în care omit sau refuză să își îndeplinească obligaţiile legale.
„Nerespectarea dispoziţiilor privind scoaterea din oficiu din evidenţa cazierului fiscal a faptelor şi situaţiilor prevăzute (...) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională între 2.000 şi 10.000 lei, dacă fapta contravenţională nu a fost săvârşită în alte condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune. Amenda se aplică persoanelor fizice care au îndeplinit calitatea de ordonator de credite la data încălcării obligaţiei care atrage aplicarea sancţiunii”, prevede proiectul legislativ.
Conform documentului, organele de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor și Curtea de Conturi se vor ocupa de constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii, iar amenzile vor putea fi aplicate atât în urma controalelor derulate în mod normal de aceste instituții, cât și în urma controalelor derulate „la cererea contribuabilului ale cărui drepturi au fost încălcate”.
Prin această modificare „se creează un echilibru procedural”, în sensul în care aşa cum contribuabililor li se aplică o serie de sancţiuni (penalități/dobânzi/majorări), în cazul în care nu își îndeplinesc obligaţiile la timp, ba, mai mult, sunt decăzuţi din dreptul de a mai acţiona în anumite situaţii, „tot aşa ni se pare firesc să răspundă pentru propriile erori şi omisiuni şi organele fiscale desemnate cu ştergerea datelor din cazierul fiscal care refuză să își îndeplinească obligaţiile prevăzute de lege”, se arată în expunerea de motive.
„Această modificare ar conduce automat la eliminarea inechităţilor existente la ora actuală între numeroasele sancţiuni aplicate contribuabililor români şi lipsa de răspundere a autorităţilor responsabile, ceea ce creează o puternică discriminare, de neacceptat în opinia noastră”, mai spun inițiatorii.
La fel sunt „taxați” și cei care nu trimit, în timp util, situația fiscală
Un alt proiect legislativ pus în dezbatere la Senat, cu circa trei săptămâni în urmă, de același grup de parlamentari, prevede amenzi de la 2.000 lei la 10.000 lei în cazul „nerespectării de către organele fiscale a obligaţiei de a organiza întâlnirea cu contribuabilul în vederea demarării procedurii de mediere (...), precum și obligaţia de soluţionare a acesteia”. De asemenea, sancțiunea urmează să fie aplicată funcţionarilor ce aveau obligaţia de a îndeplini procedura.
Inițiatorii subliniază că neglijența din partea funcționarilor ANAF poate avea consecințe majore pentru contribuabili, deoarece poate duce la executări silite sau blocarea conturilor, afectând în special categoriile vulnerabile ale populației.
„Există foarte multe situaţii în care contribuabilii sunt executaţi abuziv de către organul fiscal, fără să existe clarificarea obligaţiei fiscale înscrise în somaţie. În astfel de cazuri, contribuabilul are dreptul să solicite, conform legii, iniţierea procedurii de mediere, pe parcursul căreia executarea silită se suspendă, însă adesea ANAF ignoră pur şi simplu termenele legale prevăzute pentru această procedură”, a explicat Cristian Bordei, senator USR.
Potrivit acestuia, de cele mai multe ori, „victimele acestei încălcări a legii de către organele fiscale/ANAF sunt, în majoritate, persoane cu venituri mici, vârstnici cu pensii infime, familii cu mai mulţi copii, familiile monoparentale etc, categorii care nu îşi permit sa apeleze la consultanţă de specialitate sau la avocaţi”.
Doar 2% dintre funcționarii publici sunt mustrați sau sancționați
În România, atitudinea negativă a funcționarilor publici este o problemă prea bine cunoscută, cetățenii având parte deseori de abuzuri și comportamente neprofesionale din partea acestora. Cu toate astea, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrăgea recent atenția că doar 2% din numărul funcționarilor împotriva cărora se depun plângeri disciplinare ajung să fie sancționați. Însă, chiar și în cazul celor două procente de plângeri admise, sancțiunile dispuse au fost unele superficiale, precum: mustrare scrisă sau diminuarea drepturilor salariale cu 5% pentru o perioadă de o lună.
Aproximativ 98% dintre plângerile înregistrate de cetățeni au fost clasate. În cazul multor instituții - cum ar fi Ministerul Justiției, ANAF și diverse primării - procentul de clasare este de 100%, spun reprezentanții FACIAS.