Românii cer Olandei să nu se se mai împotrivească intrării noastre în spaţiul Schengen, urmând ca firma olandeză Damen să primească în schimb o parte din acţiuni şi managementul şantierului naval din Mangalia. Negocierile se duc de câteva săptămâni între sud-coreenii de la Daewoo, decişi să vândă şantierul din sudul litoralului, olandezii de la Damen, care l-au şi cumpărat la un moment , şi Ministerul Economiei, care s-a trezit brusc că vrea şi el să construiască bărcuţe la Mangalia, după cum spunea fostul premier Mihai Tudose.
Negocierile pentru şantierul naval din Mangalia, de care Daewoo vrea cu disperare să scape din cauza problemelor sale financiare din Coreea, marşează puternic pe factorul politic. Surse apropiate situaţiei spun că România condiţionează vânzarea unui pachet de 49% către Damen de reconsiderarea poziţiei pe care Olanda o are faţă de accederea ţării noastre în spaţiul Schengen. Mai mult, dacă Olanda nu se mai opune intrării noastre în Schengen, Damen va fi sigură şi de contractul de 1,6 miliarde de euro pentru corvetele României.
1,2 miliarde de euro sunt datoriile Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI)
Programul de offset al contractului ar obliga Damen să realizeze şi modernizarea fregatelor aflate deja în dotarea Forţelor Navale, dar şi un centru de mentenanţă a corvetelor pe teritoriul ţării noastre. Statul român vrea să deţină pachetul majoritar de 51% şi postul de preşedinte al companiei mixte nou înfiinţate, în timp ce olandezii ar avea un vicepreşedinte şi managementul afacerii, care înseamnă portofoliul comenzilor şi activitatea propriu-zisă a şantierului.
Mangalia, paralizată de spectrul falimentului
Soarta şantierului ar trebui stabilită până pe 7 martie, dată la care expiră dreptul de preempţiune al părţii române, iar Daewoo poate să vândă oricui pachetul majoritar de 51%. Între timp, Mangalia este paralizată sub spectrul falimentului, şantierul fiind principalul contributor la buget.
În vremurile de glorie, şantierul naval din Mangalia era cel mai mare din România şi de la Marea Neagră, cu peste 7.000 de angajaţi proprii şi ai societăţilor subcontractoare. În 20 de ani, pe şantier s-au construit peste 200 de nave mari, cifra de afaceri anuală variind în jurul valorii de jumătate de miliard de euro
Oamenii pleacă în fiecare zi, spre şantierele din Galaţi, Brăila sau Tulcea, iar autorităţile fac apeluri disperate către autorităţile central. “Prelungirea situaţiei de incertitudine sau închiderea acestui şantier de lungă tradiţie va avea un impact social şi economic major pentru Mangalia, pentru judeţul Constanţa, dar şi pentru economia ţării, prin pierderea unui punct strategic de dezvoltare industrială şi a mii de locuri de muncă”, arată primarul Mangaliei, Cristian Radu, într-o scrisoare adresată Guvernului, Parlamentului şi Preşidenţiei.
Cum a vrut statul să folosească DNA
Reamintim că, după 19 luni de negocieri, Daewoo anunţa în noiembrie 2017 vânzarea către Damen a pachetului majoritar de acţiuni la şantierul din Mangalia, cu 26 de milioane de euro. Ulterior, Ministerul Economiei a blocat tranzacţia în virtutea dreptului său de preempţiune. Statul s-ar fi folosit inclusiv de prejudiciile constatate de DNA în câteva dosare privind managementul defectuos al coreenilor, pentru a forţa preluarea şantierului fără a face vreo plată. Strategia s-a schimbat din mers, românii preferând să mute frontul negocierilor pe tărâm olandez, mai ales pentru că Damen, care deţine şi şantierul din Galaţi, nu avea de gând să renunţe o preluare care avea să-i asigure locul între cei mai mari constructori navali din Europa.
“Facem apel la Dumneavoastră, pentru a analiza şi a vă implica direct în soluţionarea urgentă a situaţiei Şantierului Naval din Mangalia, ţinând cont de întreaga infrastructură existentă, dar şi de necesitatea continuării şi dezvoltării acesteia, ca pol strategic al economiei naţionale”, Cristian Radu, primarul Mangaliei (pasaj din scrisoarea adresată Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului)
Închiderea şantierului din Mangalia sau preluarea sa de către statul român pentru a fabrica “bărcuţe” ar ruina economia din sudul Constanţei