Jurnalul.ro Cultură Muzica Săptămână de foc pentru România la Eurovision

Săptămână de foc pentru România la Eurovision

Pentru delegaţia României de la Eurovision urmează o săptămână de foc. După numeroase repetiţii, reprezentanţii noştri, Ilinca Băcilă şi Alex Florea, vor intra joi seara în cea de-a doua semifinală şi, cum referinţele sunt destul de bune, sperăm să prindă finala de pe 13 mai.

Ilinca şi Alex au plecat la Kiev pe 1 mai, împreună cu compozi­torul piesei “Yodel it”, Mihai Ale­xandru, cu Iuliana Marciuc, şefa delegaţiei noastre, dar şi cu restul echipei Eurovision România. Cei doi tineri interpreţi se vor pre­zenta la cea de-a 62-a ediţie a Eu­rovision Song Contest 2017 cu o noutate, care s-ar putea să le ofere un avantaj asupra celorlalţi 41 de participanţi: celebrul yodeling. Ilinca, frumoasa interpretă de 18 ani, este printre puţinele cântăreţe din România care stăpânesc per­fect tehnica yodelingului, un stil de a cânta ce include schimbarea repetată a tonalității pe durata unei singure note, originar din Alpii bavarezi.

“Suntem plini de energie, energie bună. Ne place să cântăm şi să aducem zâmbete pe feţele oamenilor. Întotdeauna încer­căm să împărţim vibrații pozitive, împreună cu publicul. Cântecul nostru este foarte divers, combi­năm rock, rap şi yodeling. Din România, doar eu fac yodeling. Am învățat de mică. Alex este foarte versatil şi-mi place mult vocea lui”, a declarat Ilinca. Inter­preta a dezvăluit şi cum scapă de emoţii înainte de a urca pe sce­nă: “Încercăm să spunem glume şi să avem o stare de spirit bună. Şi folosim palincă, de asemenea (râde)”.

“Urmează o perioadă solici­tantă. Marți vom face prima re­petiţie şi avem foarte mari emoţii. A doua repetiţie o vom avea pe data de 5 mai, iar în acest interval sper să primim din partea echipei producătoare tot sprijinul necesar pentru ca show-ul să fie aşa cum îl dorim noi”, a adăugat şi Alex Florea.

În ceea ce priveşte speranţele delegaţiei noastre, Iuliana Mar­ciuc a mărturisit că avem şanse la un loc în “Top 5”. “A fost o bucurie să constat că Europa «yodeleşte», iar ziariştii stră­ini au fost receptivi la această piesă şi curioşi la interviuri. Îi susţinem cu toate puterile pe aceşti copii, pentru că sunt la prima lor experienţă interna­ţională. Le ţinem pumnii şi dorim să venim cu rezultate cât mai frumoase de la Kiev”, a spus Iuliana.

Dintre ţările participan­te, va lipsi un nume mare: Rusia. Cum reprezentantei acestei ţări i s-a refuzat să in­tre în Ucraina, din cauză că a vizitat peninsula Crimeea, anexată de curând la ordinul “ţarului” Putin, Rusia s-a re­tras din competiţie.

 

Am luat cele mai multe puncte de la Moldova şi Spania

În istoria participărilor, România a primit în total 1.188 de puncte. Cele mai multe au venit de la vecinii moldoveni (125), Spania (121), Israel (89), Portuga­lia (58) Cipru şi Grecia (câte 53). Şase ţări nu ne-au acor­dat vreodată nici măcar un punct: Luxemburg, Cehia, Georgia, Iugoslavia, Ma­roc şi Australia. În schimb, România a acordat un total de 986 de puncte, cele mai multe Greciei (106), Mol­dovei (94), Turciei (70), Rusiei (67), Suediei (57) şi, surprinzător, Ungariei (47). 11 ţări nu au primit nici un punct din partea votanților din România: Luxemburg, Cehia, Iugostavia, Georgia, Portugalia, Slovacia, An­dorra, Maroc, San Marino, Maroc şi Muntenegru.

 

Curiozităţi despre Eurovision

• Eurovision este cel mai longeviv program din istoria televiziunii, având loc anual din 1956.

•  ABBA şi Celine Dion s-au lansat pe plan internaţional după ce au câştigat concursul. ABBA cu “Waterloo”, în 1974, şi Celine Dion, cu “Ne par­tez pas sans moi”, în 1988.

•  În 1969 au existat patru câştigători. Franţa, Spania, Olanda şi Anglia au primit acelaşi număr de puncte, iar regulie de atunci nu prevedeau mo­dalităţi de departajare.

• În 1958 s-a decis ca ţara câştigătoare să organizeze concursul în anul următor. Au existat cinci excepţii: în 1960, 1963, 1972 şi 1974, Eurovision s-a ţinut în Anglia pentru că Olanda, Franţa, Monaco, respectiv Luxemburg, au refuzat să-l găzduiască din cauza costurilor mari. În 1980 Eurovision s-a ţinut în Olanda pentru că data aleasă pentru finală pica de ziua naţională a Israelului, ţara câştigătoare din anul precedent.

• În ultimii ani, Belgia şi Olanda au participat cu piese cântate în “limbi artificiale” (inventate). În 2011 a intrat în concurs prima melodie într-o limbă africană - Norvegia a avut o piesă în engleză şi dialectul Swahili.

•  În 1978, televiziunea din Iordania a oprit trans­misia când a urcat pe sce­nă reprezentantul Israelu­lui, difuzând imagini cu flori. Când votarea arăta că Israelul se îndreaptă spre victorie, Iordania a oprit brusc transmisiunea, iar televiziunea şi ziarele au anunţat că a câştigat Belgia, ţara de pe locul se­cund! În 2005, Libanul s-a înscris la Eurovision, dar a anunţat că nu va difu­za piesa Israelului. Cum acest lucru nu este permis de organizatori, Libanul a fost amendat şi eliminat din competiţie.

•  Începând din 1990, toate persoanele care urcă pe scena Eurovision tre­buie să aibă peste 16 ani.

•  Anglia, Germania, Franţa, Italia şi Spania ajung automat în finală în fiecare an pentru că sunt cei mai importanţi susţinători financiari ai EBU.

•  Irlanda a câştigat Eurovision de şapte ori. Suedia a câștigat concur­sul de șase ori, iar Franţa, Luxemburg, Regatul Unit, de cinci ori fiecare.

•  Finlanda a câşti­gat pentru prima dată în 2006, cu mascaţii de la “Lordi”, după 45 de par­ticipări.

•  Din 1998, când s-a introdus votul telespec­tatorilor, Grecia şi Cirpu şi-au acordat reciproc punctaj maxim, fără nicio excepţie.

•  Portugalia a debutat în 1964 şi de atunci nu s-a clasat niciodată printre primii cinci.

•  În 2009, Norvegia a câştigat concursul cu 387 de puncte, cel mai mare total din istoria competi­ţiei. În 2012, Suedia s-a apropiat de acest record, obţinând 372 de puncte. În 2015, Suedia a câştigat cu 365 de puncte, Rusia clasându-se a doua cu 303, concursul devenind primul din istorie cu două participante cu punctaje peste 300 de puncte.

Luminiţa Anghel & Sistem, Paula Seling & Ovi şi Mihai Trăistariu, cele mai bune clasări pentru România

România participă din 1993 la Eurovision. În acel an, Dida Drăgan nu a trecut însă de runda de calificare. Un an mai târziu, România a intrat în premieră în finală, însă Dan Bittman, cu melodia "Dincolo de nori", s-a clasat numai pe locul 21 din 25 de concurenţi, obţinând 14 puncte, astfel că România nu a putut participa anul următor. În 1996, Monica Anghel şi Sincron nu au reuşit să se califice în etapa de pre-calificare, terminând pe locul 29 din 29 de participanţi cu 11 puncte, astfel că nici în 1997 nu am putut trimite un reprezentant. În 1998, România a participat cu melodia "Eu cred" a regretatei Mălina Olinescu, obinând doar 6 puncte (locul 22 din 25), aşa că iar am luat pauză în anul următor. În 2000, trupa Taxi, cu melodia "The Moon" a ieşit pe locul 17, cu 25 de puncte, performanţă tradusă printr-un nou an de pauză forţată. Monica Anghel a revenit la Eurovision în 2002, alături de Marcel Pavel. România a intrat în premieră în Top 10 (locul 9, 71 de puncte), dând startul unei frumoase perioade de succese. În 2003, Nicola, cu "Don't break my heart", a ţinut stegul sus, obţinând locul 10 cu 73 de puncte, a urmat o mică sincopă în 2004 cu locul 18 (18 puncte) obţinut de Sandra Ladoşi cu piesa "I admit", pentru ca anul 2005 şi 2006 să fie efectiv strălucitori. Mai întâi, Luminiţa Anghel & Sistem, au luat medalia de bronz cu melodia "Let me try" (158 de puncte), apoi Mihai Trăistariu şi al său "Tornerò" au obţinut locul 4, cu 172 de puncte, cel mai mare punctaj obţinut vreodată de România.

În 2007, Todomondo, cu "Liubi, Liubi, I love you", a ieşit pe locul 13 (84 de puncte), apoi Nico şi Vlad Miriţă ne-au reprezentat cu melodia "Pe-o margine de lume" la Belgrad, terminând pe locul 20 cu 45 de puncte. În 2009, Elena Gheorghe s-a clasat pe locul 19, cu 40 de puncte, cu melodia "The balkan girls". 2010 ne-a adus o nouă bucurie, Paula Seling & Ovi, cu "Playing with fire" urcând pe locul al treilea, cu un total de 162 de puncte, cu doar 8 puncte mai jos de locul 2, luat de Turcia.

A urmat o perioadă cu bune şi cu rele. În 2011, Hotel FM şi piesa "Change" s-a clasat doar pe locul 17 cu 77 de puncte, un an mai târziu Mandinga, cu "Zaleilah", a ieşit pe 12, cu 71 de puncte, iar în 2013, Cezar Ouatu, cu melodia "It's my life" , a fost recompensat cu locul 13 (65 de puncte). Anul 2014 a însemnat revenirea pe scenă a duetului Paula Seling & Ovi, iar piesa lor, "Miracle", a ocupat locul 12, cu 72 de puncte. În 2015, Voltaj cu al său "De la capăt / All over again", s-a clasat pe locul 15, cu 35 de puncte.

Anul trecut s-a petrecut un fapt mai puţin plăcut, reprezentantul nostru, Ovidiu Anton, fiind anunţat chiar în timp ce se afla la repetiţii, cu două săptămâni înainte de concurs, că România a fost descalificată din cauza neplăţii de către TVR a unor datorii către organizatorul evenimentului, EBU.

 

Subiecte în articol: eurovision 2017 romania Yodel It
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri