Acolo unde numai mioriţa zburdă liberă, statul a hotărât să implementeze un program de iluminat după modelul „Prima Lumină” pentru că, dacă eşti sărac, măcar să şi vezi asta la un bec eco alimentat de la panouri fotovoltaice. Şi dacă la începutul anului un secretar de stat spunea că românii trăiesc din vânat şi dezgropat rădăcini, acum, statul vrea să dezvolte „antreprenorul rural”. Dacă săracul e bătrân, sta-tul are o soluţie şi pentru el: „Bunicii Comunităţii” - bătrânii se vor implica în programe de îngrijire a copiilor, pregătirea pentru această nouă misiune urmând să fie asigu¬rată prin alte programe speciale. Acestea sunt numai câteva din cele 47 de măsuri de domeniul SF-ului pe care statul vrea să le implemen¬teze pentru a pune o pâine la gura săracului alegător.
Între 2011 şi 2015, am avut creştere economică, dar dacă ne uităm pe tabelul sărăciei, o să vedem că aceasta a crescut cu 2-3 procente, în fiecare an, potrivit vicepremierului Vasile Dâncu.
Vicepremierul Vasile Dâncu are şi o explicaţie de ce am ajuns o ţară de asistaţi sociali. „Au existat momente în istoria noastră recentă în care am făcut protecţie socială pasivă sau am făcut poli¬tici sociale pasive şi am copiat din Europa şi nu au funcţionat foarte bine. La un moment dat, 11 mili¬oane de români primeau ajutor de încălzire. Nu aveau nevoie atâţia oameni de acest ajutor”, a precizat ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Nevoiaşii Europei
Şi pentru că jumătate de ţară se zbate în sărăcie, Uniunea Euro¬peană a lansat o serie de programe pentru combaterea acestui flagel.
Ultimul proiect a fost anun-ţat ieri de comisarul european Corina Creţu şi se numeşte „Regiuni mai puţin dezvoltate”. Pentru că în România se regă-sesc cinci din opt cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, acest proiect îşi propune scoaterea din sărăcie a două dintre zone: cea de nord-est şi cea de nord-vest. Dar lucrurile nu sunt aşa simple pentru că mai întâi politicienii trebuie „să facă analize pentru a găsi cele mai bune soluţii”. Corina Creţu recunoaşte însă că „au existat în perioada trecută (2007-2013) multe proiecte care au fost făcute de dragul absorbţiei, fără a produce creştere economică sau locuri de muncă”.
Alfabetizarea digitală este o nouă măsură pe care autoritățile statului spun că o vor implementa pentru a ne scăpa de sărăcie.
Avem specialişti în nevoi
Filosofând, Vasile Dâncu a declarat că a învăţat de la bătrâni că sărăcia este de mai multe feluri. „Avem aici specialişti din regiunile de dezvoltare a României care ne spun că sunt mari diferenţe în modul cum este privită dezvoltarea, cum oamenii îşi privesc propriile lor resurse de dezvoltare pe care de multe ori nu le descoperă”, a mai declarat vicepremierul Vasile Dâncu. Acesta spune că ţinta proiectelor antisărăcie ale Guver¬nului vizează 20-25% din populaţie, adică acele persoane afectate de sărăcie severă. Ceva mai tranşant, comisarul Corina Creţu a pus punctul pe i : în România, jumă¬tate de țară (aproximativ nouă milioane de români) este săracă şi riscă excluziunea socială.
Principalele măsuri antisărăcie
Alfabetizarea digitală a persoa¬nelor din comunităţi marginalizate;
Incluziunea socială a persoa¬nelor cu dizabilităţi;
Extinderea la nivel de politici naţionale a proiectelor de succes ale ONG-urilor sau autorităţilor locale;
Sănătate în mediul rural;
Dezinstituţionalizarea şi tran¬ziţia către îngrijirea în comunitate;
Prevenirea separării copilului de familie;
Granturi pentru îmbunătăţire locuinţe;
Finanţarea serviciilor de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârst¬nice;
Centre comunitare multifunc¬ţionale;
Bunicii comunităţii - implicarea vârstnicilor în programe de îngrijire a copiilor;
Antreprenoriat social;
Inserţia socio-profesională a tinerilor din sistemul de protecţie specială.
Cantine sociale;
Suntem sabotaţi de prostia noastră
„De foarte multe ori România este sabotată de prostia româ¬nească, pentru că noi, pur şi simplu, nu am înţeles nevoia de a lucra împreună, indiferent de forţa politică, de moment şi nevoia de a găsi resurse pentru a lucra în interesul României”, a declarat vicepremierul Vasile Dâncu. Acesta este de părere că, în principal, competiţia clasei politice, mai ales în preajma alegerilor, a sabotat absorbţia fondurilor europene. „Deşi am recuperat foarte mult din pier¬deri, anul trecut am pierdut peste două miliarde de euro prin faptul că nu au fost absorbite, în condiţiile în care noi avem nevo¬ie de infrastructură”, a mai spus ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). România este ţara care a reuşit performanţa de a-şi complica singură formalităţile de atragere a fondurilor, a mai spus ministrul.