Afirmațiile din spațiul public, mai ales de pe rețelele de socializare, din ultimele zile, în legătură cu „săracii” și „cocalarii” de etnie romă, care au ieșit la proteste, arată că proiectele plătite cu peste 1,5 miliarde de euro pentru integrarea romilor și eradicarea sărăciei în România sunt un eșec. Problema este și mai gravă dacă unii dintre cei care astăzi fac aceste afirmații au beneficiat de fondurile alocate pentru aceste proiecte, încasând banii de la UE pentru integrarea și reducerea sărăciei celor pe care îi arată acum cu degetul. În plus, valul de ură revărsat peste manifestanții care cer în stradă eliminarea restricțiilor și dreptul la muncă arată că toate programele și proiectele finanțate pentru eliminarea discriminării au fost un eșec, în România.
Multe dintre comentariile apărute în ultimele trei zile, în ceea ce-i privește pe protestatari, se referă la prezența în stradă a „săracilor” și a romilor „cocalari” și „mâncători de semințe”, „analfabeți și analfabeți funcțional”. Mulți dintre cei care au ieșit în stradă au declarat că nu mai pot supraviețui, din cauza pierderii surselor de venit, după un an de restricții. Pentru strategiile naționale de integrare a romilor, aproximativ 1,5 miliarde de euro au fost alocați, în cursul perioadei de programare 2014-2020, pentru integrarea socio-economică a comunităților marginalizate. Conform Raportului Special realizat în anul 2016, de Comisia Europeană, pentru Curtea de Conturi - „Inițiativele de politică ale UE și sprijinul financiar acordat de aceasta pentru integrarea romilor”, începând cu anul 2007, CE a acordat o atenție crescândă problematicii integrării romilor și a alocat sume foarte mari pentru proiecte, în Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondului Social European (FSE), în cadrul politicii de coeziune a UE.
560 miliarde de euro de la CE
Au existat și alte fonduri disponibile în contextul unor programe specifice gestionate în mod direct de către Comisia Europeană. FSE și FEDR s-au implementat la nivel național și regional, prin intermediul programelor operaționale multianuale elaborate de statele membre și aprobate de Comisie. În cadrul fiecărui program operațional, valoarea totală a fondurilor disponibile a fost repartizată între diferitele axe prioritare ale acestuia. În perioada 2007-2013, bugetul FEDR s-a ridicat la aproximativ 201 miliarde de euro, iar bugetul FSE, la aproximativ 76 de miliarde de euro. În perioada de programare 2014-2020, FEDR și FSE au făcut parte din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Bugetul lor total s-a ridicat la aproximativ 197 de miliarde de euro (FEDR) și, respectiv, la 86 de miliarde de euro (FSE) pentru întreaga perioadă.
Regulamentul, modificat pentru incluziune
Auditul Curții de Conturi din anul 2016 arată că în perioada 2007-2013, pentru măsurile de incluziune socială a fost alocată inițial o sumă de 11,5 miliarde de euro (din fonduri ale UE și din fonduri naționale) în cadrul programelor operaționale aferente FSE cu axe prioritare specifice dedicate incluziunii sociale. Finanțarea disponibilă în cadrul FEDR a fost, de asemenea, acordată în funcție de alte teme prioritare, cea mai relevantă pentru integrarea romilor fiind „Infrastructura socială”. În total, în cadrul acestei teme prioritare a fost alocată o sumă de 18,6 miliarde de euro, care a luat în cea mai mare parte forma unui sprijin general, nedirecționat către un anumit grup specific. Această temă include următoarele categorii de investiții: educație, sănătate, îngrijirea copiilor, locuințe și alte infrastructuri sociale. Înainte de modificarea din 2010 a Regulamentului FEDR, acest fond nu putea fi utilizat pentru acordarea unui sprijin direcționat către grupuri specifice; existau totuși excepții de la această regulă în cazul statelor membre care au aderat la UE la 1 mai 2004 sau după această dată, precum și în anumite circumstanțe. După ce regulamentul a fost modificat, o sumă totală de 80 de milioane de euro a fost alocată pentru programe integrate de locuințe adresate comunităților marginalizate, inclusiv romilor, în opt state membre - Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Franța, Italia, Ungaria, România și Slovacia.
Aproape două decenii de muncă-n zadar
În România, cele mai multe proiecte au fost implementate, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU, în perioada 2007-2013), respectiv Programul Operațional Capital Uman (POCU 2014-2020). Axele prioritare 2, 5 şi, mai ales, 6 din POS DRU au vizat susţinerea unor măsuri specifice politicilor de incluziune socială pentru grupurile vulnerabile, între care este inclusă şi populaţia romă. În planul financiar al POS DRU, Axa 6 - „Promovarea incluziunii sociale” - a avut o bugetare cu circa 540 milioane de euro contribuţie comunitară, la care s-a adăugat contribuţia naţională pentru un total general de 644 milioane de euro pe exerciţiul bugetar comunitar 2007-2013. Aceste alocări au venit în continuarea programelor PHARE 2004-2006 și au fost continuate cu POCU 2014-2020. Ceea ce se întâmplă astăzi în România arată că toate aceste eforturi din ultimii 17 ani au fost în zadar.
Viziunea UE despre rezultatele de astăzi
S-a acordat o importanţă deosebită promovării (re)integrării persoanelor supuse riscului excluziunii sociale, în vederea facilitării reinserţiei și participării acestora pe piaţa muncii. Potrivit Comunicării „Un cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor până în 2020”, „un procent important (al romilor din Europa) face obiectul prejudecăţilor, intoleranţei, discriminării și excluziunii sociale în viaţa de zi cu zi. Aceștia sunt marginalizaţi și trăiesc în condiţii socio-economice foarte precare - lucru inacceptabil în Uniunea Europeană (UE) a începutului de secol 21”. În cadrul aceluiași document se precizează: „Mai întâi de toate, statele membre trebuie să se asigure că romii nu fac obiectul discriminării și că sunt trataţi care oricare alţi cetăţeni ai UE, beneficiind de acces egal la toate drepturile fundamentale astfel cum sunt consacrate în Carta Drepturilor Fundamentale a UE. În plus, trebuie luate măsuri pentru a opri ciclul vicios al transmiterii sărăciei de la o generaţie la alta”. Prin acest document, Comisia Europeană a stabilit obiectivele de integrare a romilor, care ar fi trebuit să vizeze, în funcţie de dimensiunile populaţiei rome, patru domenii esenţiale: „accesul la educaţie, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuinţe”.
Doar în perioada de programare 2014-2020, aproximativ 1,5 miliarde de euro s-au pus la dispoziție de către CE pentru măsuri care vizează comunitățile marginalizate, mai ales romii. Integrarea romilor, combaterea segregării spațiale și a celei școlare și combaterea discriminării au fost obiectivele vizate de aceste finanțări.